Decizia CCR nr. 78/2013Paragraful 9

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că extinderea, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 989 din 20 decembrie 2011, a interdicţiilor prevăzute prin dispoziţiile art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 şi în privinţa cererii de numire în funcţia de judecător sau procuror, conform prevederilor art. 61 din aceeaşi lege, este de natură a încălca normele constituţionale invocate. Se arată, în acest sens, că, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală, interdicţiile trebuie să fie instituite prin lege, şi nu prin acte administrative cu o forţă juridică inferioară legii, cum sunt hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în caz contrar fiind încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) . Se mai arată că o astfel de restrângere nu este necesară şi nici proporţională cu scopul urmărit. Se susţine, totodată, că interpretarea criticată îngrădeşte dreptul la muncă, fiind, totodată, neconstituţională şi din perspectiva faptului că, anterior datei emiterii deciziei administrative atacate, Consiliul Superior al Magistraturii a soluţionat favorabil cereri identice.