Decizia ÎCCJ nr. 16/2022 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 71. Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 72. Din conținutul prevederilor legale anterior enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, ce trebuie să fie întrunite cumulativ: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – instanța de sesizare să judece cauza în ultimă instanță; ... – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 73. Verificând îndeplinirea cerințelor anterior evocate, se constată că primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, în privința ambelor chestiuni de drept a căror dezlegare se solicită. ... 74. Astfel, litigiul în care s-a formulat sesizarea se află în faza procesuală a recursului, în competența legală a unui complet de judecată din cadrul Curții de Apel Galați. Titularul sesizării învestit cu judecata recursului urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, potrivit art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. ... 75. Cu privire la condiția de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se reține că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. În jurisprudența sa constantă, instanța supremă a statuat că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Altfel spus, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare (Decizia nr. 69 din 4 octombrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1087 din 15 noiembrie 2021). ... 76. De asemenea, prin Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, s-a statuat, cu valoare de principiu, că: „Pentru ca mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul de procedură civilă să nu fie deturnat de la scopul firesc al unificării practicii judiciare și utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, instanța supremă trebuie chemată să dea chestiunii de drept o rezolvare de principiu. Altfel spus, în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății.“ ... 77. Titularul sesizării a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile în litigiul generat de acțiunea formulată la data de 12 septembrie 2017 de reclamanta A.S.C. - S.R.L., în temeiul art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, prin care s-a solicitat anularea actelor emise de pârâta R - S.A., în calitate de beneficiar al lucrărilor executate în baza contractului de achiziție publică, precum și recuperarea sumelor constând în penalități de întârziere și garanție de bună execuție. Împotriva reclamantei a fost deschisă ulterior procedura insolvenței, pârâta R - S.A. având calitatea de creditoare a reclamantei în Dosarul de insolvență nr. 675/118/2016. ... 78. Prima chestiune de drept ce formează obiectul sesizării vizează interpretarea și aplicarea art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 și a art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se stabili dacă intrarea în insolvență a liderului unei asocieri, parte în contractul de achiziție publică, determină suspendarea acțiunii în executarea unui contract de achiziție publică, introdusă de această parte înainte de intrarea în insolvență. ... 79. În conformitate cu dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, al revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează.“ ... 80. Prin urmare, astfel cum rezultă în mod evident, textul legal citat reglementează un caz de suspendare de drept a acțiunilor introduse împotriva debitorului supus procedurii insolvenței, iar nu a celor în care debitorul are calitatea de reclamant, cum este și cazul din speța în care instanța de trimitere a formulat sesizarea. ... 81. În aceste condiții, nu este îndeplinită cerința privind existența legăturii de dependență între soluționarea pe fond a cauzei și chestiunea de drept a cărei lămurire se cere. ... 82. De altfel, din răspunsurile transmise de curțile de apel s-a conturat opinia unanimă în sensul că intrarea în insolvență a liderului unei asocieri, parte într-un contract de achiziție publică, nu determină suspendarea acțiunii sale în executarea contractului respectiv, argumentându-se că acțiunea în executarea contractului de achiziție publică formulată de debitoarea în insolvență are ca finalitate protejarea patrimoniului său; nefiind o acțiune care să vizeze valorificarea unei creanțe împotriva debitoarei, nu este incident cazul de suspendare prevăzut de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. ... 83. Totodată, punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere în cuprinsul încheierii de sesizare este în sensul lipsei incidenței acestei dispoziții legale, fiind evocate, în esență, argumente similare cu cele ale instanțelor consultate, dar, cu toate acestea, apreciază că se impune activarea mecanismului instituit de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 84. Prin urmare, fiind conturată o singură opinie cu privire la prima problemă de drept, nu se prefigurează riscul apariției unei practici judiciare neunitare care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării unei chestiuni de drept. ... 85. De altfel, inclusiv în jurisprudența Curții Constituționale sa statuat că numai acele acțiuni care tind la realizarea creanțelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate (în acest sens fiind deciziile nr. 690 din 8 noiembrie 2018, nr. 746 din 22 noiembrie 2018 și nr. 484 din 25 iunie 2020). ... 86. În egală măsură, se constată că nu este îndeplinită nici condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni. ... 87. Astfel, prin Decizia nr. 17 din 20 iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat, în considerentul de la paragraful 169, că: „pentru garantarea scopului procedurii și pentru conservarea caracteristicilor acesteia, legiuitorul a prevăzut în art. 75 din Legea nr. 85/2014 limitarea drepturilor altor creditori de a finaliza demersuri judiciare (acțiuni judiciare, extrajudiciare și executări silite) de la data deschiderii procedurii insolvenței, prin inserarea unui caz de suspendare de drept a acestor demersuri vizând realizarea unor drepturi de creanță asupra averii debitorului în insolvență, precum și prin prevederea măsurii încetării acțiunilor de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii.“. ... 88. A doua chestiune de drept se referă la interpretarea și aplicarea art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014, în sensul de a se stabili dacă administratorul judiciar are competența de a verifica pe fond culpa contractuală, de a dispune anularea unor revendicări și a actelor emise de părți ori creanțele ce derivă dintr-un contract de achiziții publice, verificare ce în prealabil face obiectul unui dosar aflat pe rolul unui complet de judecată sesizat de debitoarea supusă ulterior procedurii de insolvență, în temeiul art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare în perioada 26 mai 2016 -21 decembrie 2017. ... 89. Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu este îndeplinită condiția privitoare la dependența soluționării pe fond a cauzei de lămurirea celei de-a doua chestiuni de drept. ... 90. Astfel, prin motivele de recurs, recurenta-pârâtă a susținut, în esență, că prima instanță a încălcat dispozițiile art. 430 și art. 431 din Codul de procedură civilă, ignorând efectul pozitiv al autorității de lucru judecat atașat Deciziei nr. 330 din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Constanța, acțiunea în contencios administrativ fiind inadmisibilă față de dispozițiile din materia insolvenței, care se aplică cu prioritate conform art. 75 din Legea nr. 85/2014, și că, în virtutea efectului pozitiv al lucrului judecat conferit de decizia anterior menționată, orice creanță împotriva reclamantei debitoare urmează a fi stabilită în procedura insolvenței. A mai arătat că, pentru a opera efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, nu este necesară tripla identitate de părți, obiect și cauză, cum în mod greșit a reținut prima instanță, ci este suficient ca în procesul ulterior să se dezbată o chestiune litigioasă aflată în legătură cu o statuare anterioară dintr-un alt proces soluționat definitiv. ... 91. În acest context, este relevantă precizarea că prin încheierea din 19 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 675/118/2016/a5, având ca obiect contestația formulată de creditoarea R - S.A. la tabelul preliminar al creanțelor împotriva debitoarei A.S.C. - S.R.L., Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă a dispus suspendarea judecării contestației, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, până la soluționarea Dosarului nr. 6.226/118/2017 al Curții de Apel Galați, în care s-a formulat această sesizare. Prin Decizia nr. 330 din 8 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 675/118/2016/a5, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de creditoarea R - S.A. împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 și a trimis cauza primei instanțe în vederea continuării judecății. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Constanța a reținut, în esență, că: „intimata debitoare nu are posibilitatea ca după deschiderea procedurii de insolvență să deducă judecății unei alte instanțe apărările sale referitoare la creanța solicitată în dosarul de insolvență, toate aceste apărări urmând a fi invocate și verificate de către administratorul/ lichidatorul judiciar, respectiv de către judecătorul-sindic. În condițiile în care valorificarea drepturilor creditorilor se poate face doar în cadrul procedurii de insolvență este evident că și apărările debitoarei față de aceste drepturi se pot face tot în cadrul procedurii de insolvență. Reținând că, deși atât în cadrul dosarului de față dedus judecății judecătorului-sindic, cât și în cadrul Dosarului nr. 6.226/118/2017 se analizează aspecte care privesc caracterul datorat al penalităților de întârziere în temeiul contractului de achiziție publică, totuși soluționarea contestației la tabelul preliminar nu poate depinde de soluția ce va fi pronunțată de instanța de contencios administrativ, cât timp după deschiderea procedurii insolvenței doar în cadrul acesteia se poate stabili existența unei creanțe față de debitor, în acest cadru putând fi verificate și apărările debitoarei“. ... 92. Astfel, raportat la motivele de recurs invocate, constând în aplicarea greșită a art. 430 și 431 din Codul de procedură civilă, se observă că soluționarea pe fond a cauzei presupune, în realitate, a se stabili dacă este incident în cauză efectul pozitiv al autorității de lucru judecat atașat deciziei pronunțate în dosarul de insolvență. ... 93. Or, rezolvarea acestui aspect intră în competența exclusivă a instanței de trimitere, neputând fi transferată Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Astfel, în mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui instanței de trimitere în soluționarea unei cauze în funcție circumstanțele sale particulare. ... 94. Reamintind că obiectul procedurii hotărârii prealabile constă în interpretarea de către instanța supremă a unor norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, care sunt determinante pentru soluționarea pe fond a cauzei, se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu însăși aplicarea legii în scopul soluționării unei cauze particulare, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată. ... 95. Astfel, stabilirea incidenței în cauză a efectului pozitiv al autorității de lucru judecat reclamă din partea instanței care judecă litigiul efortul de a realiza un raționament judiciar, prin aplicarea mecanismelor de identificare a principiilor de drept la situații particulare. Or, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori a dificultăților unui text normativ (paragrafele 85-87 din Decizia nr. 89 din 4 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ... 96. Prin urmare, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, ca inadmisibilă. ... 97. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...