Decizia ÎCCJ nr. 11/2022 (RIL)Punctul III

ÎCCJ · recurs în interesul legii · 21.03.2022 · dosar 183/1/2022
Punctul III
III. Orientările jurisprudențiale divergente 14. Autorul sesizării a arătat că există practică neunitară cu privire la modul de soluționare a litigiilor având ca obiect anularea ordinelor nr. 835/2017, nr. 836/2017 și nr. 1.021/2017 ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin care s-a dispus, începând cu data de 1 martie 2017, diminuarea de la 25% la 5% a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, aplicat la salariul brut lunar al personalului din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală, și plata diferențelor salariale aferente. ... 15. Într-o primă orientare jurisprudențială, acțiunile au fost admise, reținându-se caracterul nelegal al ordinelor președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin care s-a dispus reducerea, începând cu data de 1 martie 2017, a procentului aferent sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, iar pârâții au fost obligați la plata diferențelor salariale, actualizate cu rata inflației și dobânda legală, calculate de la exigibilitatea diferențelor salariale și până la data plății. ... 16. În fundamentarea acestei orientări s-a arătat că prevederile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017 au impus menținerea salariului în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 și s-a avut în vedere cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor care fac parte din salariul brut de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010). ... 17. Întrucât condițiile în care reclamanții și-au desfășurat activitatea nu s-au modificat, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică trebuia menținut la procentul inițial de 25%. ... 18. S-a mai arătat că, prin Sentința nr. 402 din 29 martie 2018, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 5.502/86/2017, rămasă definitivă prin Decizia nr. 3.085 din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, au fost anulate Ordinele nr. 835/2017, nr. 836/2017 și nr. 1.021/2017, emise de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În motivarea acestei soluții s-a reținut că ordinele respective au fost emise cu încălcarea prevederilor art. 7 alin. (4) din O.U.G. nr. 99/2016 și ale art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 83/2014, intenția legiuitorului fiind aceea de menținere în plată, în perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017, a cuantumului brut al salariilor de bază, precum și a cuantumului sporurilor, implicit a sporului de 25% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel încât este firesc ca reclamanții să beneficieze de acest spor. ... 19. În sensul primei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de curțile de apel Constanța, Craiova, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara. ... 20. În cea de-a doua orientare jurisprudențială, acțiunile au fost respinse, fiind recunoscută posibilitatea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în calitate de ordonator de credite, de a reduce procentul aferent sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, față de necesitatea încadrării în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul instituției. ... 21. În fundamentarea acestei orientări s-a arătat că sporul în discuție este procentual, iar nu unul în cuantum fix, astfel încât stabilirea în concret a procentului aferent intră în competența legală a ordonatorului de credite. Or, acesta din urmă este obligat să asigure încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul instituției, conform art. 7 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 99/2016. ... 22. Întrucât în construcția bugetară pentru anul 2017 nu s-au alocat fonduri pentru a se putea acorda sporul de 25%, diminuarea cuantumului acestuia la 5% este justificată de necesitatea încadrării în cheltuielile aprobate prin buget. ... 23. În acest context au fost evocate prevederile art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „Ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale și avansarea în gradații, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.“ ... 24. Astfel, sporul de până la 25% este condiționat de îndeplinirea a două condiții: poate fi acordat până la 25%, cu respectarea grilelor prevăzute de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017; sporul acordat trebuie să se încadreze în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, conform art. 7 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 99/2016. ... 25. Având în vedere că ordinele emise de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală nu sunt acte administrative cu caracter normativ, ci cu caracter individual, rezultă că hotărârea judecătorească definitivă prin care acestea au fost anulate produce efecte numai între părțile din acel litigiu, nefiind astfel aplicabile dispozițiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 554/2004). În plus, art. 435 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora, nu și față de terți. ... 26. În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Constanța, Oradea și Timișoara. ... ...
Sursa oficială ↗