Decizia ÎCCJ nr. 11/2022 (RIL)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție IX.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 47. Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost legal sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitatea procesuală de a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești. ... 48. Potrivit dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“. ... 49. Din cuprinsul textului de lege menționat rezultă următoarele condiții care trebuie îndeplinite pentru ca recursul în interesul legii să fie admisibil: sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept; această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești; dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive, iar hotărârile judecătorești să fie anexate cererii. ... 50. Primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât în practica instanțelor judecătorești nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 9/2017, art. 7 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 99/2016 și ale art. 12 alin. (8) și (9) din O.U.G. nr. 83/2014, în sensul de a se stabili dacă sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, acordat inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), face parte sau nu din categoria sporurilor al căror cuantum se menține în plată, în perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017, în cuantumul de 25%. ... 51. Astfel, unele instanțe au constatat nelegalitatea ordinelor președintelui A.N.A.F. prin care s-a dispus reducerea, începând cu data de 1 martie 2017, a procentului aferent sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pârâții chemați în judecată fiind astfel obligați la plata diferențelor salariale, actualizate cu rata inflației la data plății efective și dobânda legală, calculată de la exigibilitatea diferențelor salariale până la plata efectivă a acestora. ... 52. Aceste instanțe au considerat că prevederile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017 au impus menținerea salariului în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 și au avut în vedere cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor care fac parte din salariul brut de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. ... 53. Alte instanțe naționale au recunoscut posibilitatea președintelui A.N.A.F., în calitate de ordonator de credite, de a reduce procentul aferent sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, dată fiind necesitatea încadrării în cheltuielile cu salarii aprobate prin bugetul A.N.A.F., conform art. 7 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 99/2016. ... 54. S-a ilustrat în această direcție că sporul în discuție este un spor procentual, nu unul în cuantum fix, astfel încât stabilirea în concret a procentului aferent este lăsată în competența legală a ordonatorului de credite, în speță, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, acesta fiind obligat să asigure încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul instituției, conform art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2016. Întrucât în construcția bugetară pentru anul 2017 nu s-au alocat fonduri pentru a se putea acorda sporul de 25%, diminuarea cuantumului acestuia la 5% a fost considerată - în această orientare jurisprudențială - ca fiind justificată de necesitatea încadrării în cheltuielile aprobate prin buget. ... 55. De asemenea, este îndeplinită și cea de-a treia condiție de admisibilitate, prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, care impune ca dovada soluționării diferite a problemei de drept care face obiectul sesizării să se facă prin hotărâri definitive. ... 56. În acest sens se constată că au fost atașate actului de sesizare hotărâri judecătorești definitive cuprinzând soluțiile jurisprudențiale neunitare; anexele I și II care însoțesc actul de sesizare fac dovada îndeplinirii condiției formale ca hotărârile judecătorești definitive să fie anexate cererii. ... 57. În consecință, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă, fiind exercitat de un subiect de drept căruia legea îi recunoaște legitimarea procesuală și având ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluționată în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate de instanțe judecătorești naționale. ... ... IX.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 58. Cu titlu preliminar se impune efectuarea unor precizări referitoare la limitele sesizării, astfel cum acestea trebuie să fie stabilite prin prisma dispozițiilor legale ce au făcut obiectul interpretărilor diferite în practica judiciară, așa cum au fost prezentate în actul de sesizare. ... 59. În primul rând este necesară o delimitare referitoare la categoria profesională a reclamanților din litigiile soluționate prin hotărârile judecătorești definitive cu privire la care a fost sesizată în concret problema de drept rezolvată în mod neunitar. ... 60. Astfel, problema de drept care face obiectul recursului în interesul legii privește chestiunea dacă sporul pentru risc și solicitare neuropsihică - în cazul specific al inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală - se menține în plată în cuantumul procentual stabilit inițial sau dacă acest cuantum procentual poate fi modificat prin ordin al ordonatorului de credite (A.N.A.F.), ordin emis în vederea încadrării în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat, în situația în care condițiile de muncă ale beneficiarilor sporului au rămas neschimbate, pentru perioada 1 martie 2017-31 decembre 2017. ... 61. Reclamanții din litigiile soluționate prin hotărârile judecătorești definitive atașate sesizării de față fac parte, pe de o parte, din categoria inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală, iar pe de altă parte, din categoria inspectorilor antifraudă detașați în calitate de specialiști antifraudă în cadrul Ministerului Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale). ... 62. În ceea ce privește această a doua categorie se remarcă faptul că hotărârile judecătorești atașate actului de sesizare au analizat problema din perspectiva modului de stabilire a drepturilor salariale constând în sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prin ordinul A.N.A.F., cu referire concretă la dispozițiile legale speciale ce ar fi aplicabile acestor categorii [art. 4 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare, art. 7 și 8 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului, cu modificările și completările ulterioare]. ... 63. Cât timp sesizarea nu a indicat explicit ca reprezentând un capitol distinct al aspectelor de drept ce trebuie rezolvate și modalitatea de acordare a acestui spor pentru categoria specialiștilor antifraudă detașați în cadrul Ministerului Public, respectiv nu a fost sesizată o aplicare neunitară a dispozițiilor legale speciale incidente situației personalului detașat, se constată că nu intră în limitele prezentei sesizări dezlegarea acestui aspect. ... 64. În măsura în care, după aplicarea de către instanțele judecătorești învestite cu cauze similare a dispozițiilor legale privind regimul juridic al drepturilor salariale cuvenite detașaților în ipoteza dată, se va ajunge la concluzia incidenței directe a dispozițiilor legale ce fac obiectul prezentei sesizări [art. 1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 9/2017, art. 7 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 99/2016 și art. 12 alin. (8) și (9) din O.U.G. nr. 83/2014], se va avea în vedere obligativitatea considerentelor prezentei decizii, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dar acest aspect reprezintă o problemă de aplicare în concret a legii, iar nu de interpretare a acesteia. ... 65. În concluzie, obiectul direct al prezentei sesizări este reprezentat de categoria inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală, în calitate de reclamanți în litigiile ce au ca obiect acordarea acestui spor pentru perioada amintită în sesizare. ... 66. În al doilea rând este necesară o altă delimitare din perspectiva obiectului sesizării. ... 67. Conform mecanismului de unificare pe calea recursului în interesul legii, astfel cum acesta este reglementat legislativ în cuprinsul Codului de procedură civilă și cum a fost consacrat în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, existența unor hotărâri judecătorești definitive care au rezolvat în mod diferit sau poate chiar diametral opus aceeași problemă de drept reprezintă una din condițiile de admisibilitate a declanșării acestui mecanism. ... 68. Dincolo de a reprezenta o condiție de admisibilitate, simpla existență a practicii judiciare neunitare nu poate genera condiționalități reciproce între cele două soluții aflate în contrarietate, în sensul că, din perspectiva mecanismului recursului în interesul legii, numărul sau/și ordinea cronologică a hotărârilor judecătorești definitive este/sunt lipsită(e) de relevanță, odată ce s-a constituit situația premisă determinată de depășirea pragului critic sub care nu se putea constata existența practicii neunitare cu caracter generalizat sau larg răspândit. ... 69. Cu alte cuvinte, completul învestit cu soluționarea sesizării de recurs în interesul legii va analiza exclusiv modalitatea de interpretare a legii, fără a da relevanță juridică priorității cronologice a unei soluții în raport cu cealaltă. ... 70. Cu toate acestea, în sesizarea de față, distinct de simpla existență a unor soluții judiciare contradictorii (de admitere a acțiunilor și de acordare a sporului în cuantum de 25%, respectiv de respingere a acțiunilor și de menținere a sporului de 5%), se interpune un element suplimentar. ... 71. Astfel, în compunerea silogismului juridic ce stă la baza uneia dintre cele două soluții contrare (cea de admitere a acțiunilor), se regăsește un argument legat de modalitatea de aplicare a prevederilor art. 430 din Codul de procedură civilă și de efectul pozitiv al puterii de lucru judecat atribuite unei hotărâri judecătorești definitive anterioare ce a rezolvat aceeași problemă de drept. În cadrul acestui argument se analizează și alte argumente corelative privind natura actului administrativ de stabilire a cuantumului sporului (normativ sau individual), efectele anulării unui act administrativ în funcție de natura mai sus stabilită și modalitatea de aplicare a prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004. ... 72. Or, din cercetarea modalității de întocmire a sesizării cu prezentul recurs în interesul legii și raportat la dispozițiile legale a căror interpretare se solicită rezultă cu claritate că nu intră în sfera de cercetare a prezentului recurs în interesul legii modalitatea de aplicare în concret a prevederilor art. 429-435 din Codul de procedură civilă și nici a prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004. ... 73. Dincolo de faptul că sesizarea nu a indicat modalitatea contradictorie de interpretare a prevederilor legale mai sus menționate, interpretare ce implică considerații referitoare la obligativitatea hotărârilor judecătorești definitive, puterea de lucru judecat și la limitele efectului pozitiv al hotărârilor judecătorești, aplicarea în concret a acestor dispoziții legale reprezintă atributul exclusiv al instanței de judecată, fiind o chestiune de aplicare a legii, iar nu de interpretare a acesteia. ... 74. Având în vedere limitele trasate prin precizările făcute anterior, în vederea dezlegării problemei de drept indicate, este necesară efectuarea unei analize a dispozițiilor legale referitoare la acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de la momentul reglementării inițiale a acestuia pentru inspectorii antifraudă și pentru perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017 ce privește litigiile soluționate contradictoriu; litigiile - așa cum au fost acestea prezentate prin actul de sesizare - privesc acordarea/neacordarea acestui spor în cuantumul procentual de 25% exclusiv pe perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017. ... 75. Pornind de la reglementarea de bază în forma sa inițială, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, la art. 1 alin. (1) s-a statuat că „în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare“. ... 76. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol a statuat că, „în anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. ... 77. Prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (Legea nr. 71/2015) s-au introdus modificări care privesc categoria inspectorilor antifraudă, în sensul acordării sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, prevăzut la art. 5 din cap. VIII din anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, prin excepție de la prevederile art. 1 din același act normativ, pentru personalul Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care ocupă funcții publice specifice de inspector antifraudă, inspector-șef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă și inspector general antifraudă, dar în condițiile stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ... 78. Astfel, anterior acestei modificări, conform art. 5 din secțiunea 1 („Dispoziții comune“) a capitolului VIII („Reglementări specifice personalului din sistemul justiției“) din anexa nr. VI (Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“) a Legii-cadru nr. 284/2010, acest spor era acordat doar categoriilor enumerate, printre care nu se aflau și inspectorii antifraudă: Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunalele specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridică asimilat magistraților, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, asistenții judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, personalul de probațiune beneficiază și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare. ... 79. Astfel, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost acordat inspectorilor antifraudă în baza prevederilor art. 12 alin. (9) din O.U.G. nr. 83/2014, conform căruia, prin excepție de la prevederile art. 1 din același act normativ (excepție care se referea la regula menținerii la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014), personalul indicat a beneficiat începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, în condițiile stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ... 80. Altfel spus, în cazul acestei categorii de personal a fost consacrată o soluție de excepție de la regula menținerii în anul 2015 a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, prin acordarea suplimentară a unui spor de până la 25% din salariul brut, în condițiile stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ... 81. Conform art. 7 alin. (4) din O.U.G. nr. 99/2016, prevederile art. 12 alin. (6) -(11) din O.U.G. nr. 83/2014 (deci, inclusiv cele referitoare la acordarea sporului în cauză) se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017. ... 82. Dar, totodată, conform art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2016, dispozițiile alin. (4) de mai sus se aplică cu încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală și, după caz, prin bugetele instituțiilor publice din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională. ... 83. Dispozițiile art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 9/2017 au statuat că prevederile art. 1 alin. (3) -(5) , art. 2-4, art. 5 alin. (2) -(4) și art. 6-11 din O.U.G. nr. 99/2016 se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie-31 decembrie 2017. ... 84. Având în vedere că Legea nr. 71/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, drepturile prevăzute la art. 12 alin. (9) -(11) din O.U.G. nr. 83/2014 au fost acordate începând cu data de 1 mai 2015 în cuantum de 25% pentru tot personalul încadrat sau detașat pe funcțiile specifice de inspector antifraudă, inspector-șef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă și inspector general antifraudă. ... 85. Ca urmare, a avut loc majorarea cuantumului brut al salariilor prin includerea sumei aferente sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantumul brut al salariilor, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (8) și (9) din O.U.G. nr. 83/2014. ... 86. Acest cuantum al sporului a fost menținut succesiv până în 2017, când, prin două ordine emise de președintele A.N.A.F. (Ordinul nr. 835/2017 și Ordinul nr. 836/2017), a fost stabilit un cuantum de 5% aplicat la salariul brut lunar, în conformitate cu art. 12 alin. (8) și (9) din O.U.G. nr. 83/2014 coroborat cu art. 7 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 99/2016 și art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 9/2017. ... 87. Prin urmare, ceea ce trebuie tranșat prin decizia de față este dacă sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică acordat inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) face parte din categoria sporurilor care se menține în plată în perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017 în cuantumul avut în vedere la data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 sau în cuantumul procentual acordat prin ordinul președintelui A.N.A.F. ... 88. Pentru a rezolva această problemă de drept trebuie pornit de la interpretarea gramaticală a art. 12 alin. (9) din O.U.G. nr. 83/2014; din însăși formularea textului, care utilizează sintagma „sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% (...) acordat în condițiile stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală“, rezultă că sporul nu este unul fix, ci procentual, iar legiuitorul stabilește doar valoarea maximală a acestuia, ceea ce conferă în mod logic posibilitatea teoretică a ordonatorului principal de credite de a stabili în concret un spor într-un procent inferior nivelului maximal. ... 89. Or, ceea ce trebuie lămurit subsecvent este care sunt în concret condițiile de stabilire a unui alt cuantum procentual al sporului față de cel de 25% acordat anterior, având în vedere și premisa că acest procent de 25% acordat la intrarea în vigoare a Legii nr. 71/2015 fusese inclus în cuantumul brut al salariului de bază. ... 90. Or, tot din utilizarea metodei gramaticale de interpretare a textului mai sus menționat rezultă că acordarea sporului întrun anumit cuantum se realizează în condițiile stabilite prin ordinul președintelui A.N.A.F., condiții care sunt explicitate prin dispozițiile art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2016, în sensul că acestea constau în încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F. ... 91. Ca urmare, dispozițiile art. 7 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 99/2016 și ale art. 1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 9/2017 nu se opun posibilității ca, în vederea încadrării în limitele creditelor bugetare și în cuantumul cheltuielilor de personal aprobate, președintele A.N.A.F., ca ordonator principal de credite, să stabilească un cuantum procentual al sporului inferior nivelului maximal reglementat de legiuitor. ... 92. Astfel, deși au fost menținute în plată cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut/indemnizația brută de încadrare, acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică la nivelul avut în perioadele anterioare a fost condiționată de încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F. ... 93. Pe de o parte, această condiționare este singura care reiese din dispozițiile legale analizate, neputându-se reține libertatea efectuării oricărei reduceri a cuantumului acestui spor, în lipsa unei justificări care să fie corelată direct și total cu limitarea bugetară. ... 94. Pe de altă parte, această condiționare este în deplină concordanță cu principala caracteristică a sporului, aceea de a fi reglementat într-un procent maximal, iar nu unul fix. ... 95. Numai astfel se poate da expresie obligațiilor ordonatorilor de credite [reglementate de art. 22 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 și de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017] de a se încadra în limitele cheltuielilor de personal prevăzute în bugetul anual al instituției, acesta fiind un argument de interpretare teleologică a normei. ... 96. Prin urmare, potrivit actelor normative cu forță juridică superioară, în vederea încadrării în cheltuielile cu salariile stabilite prin bugetul instituției, dar exclusiv condiționat de imperativul încadrării în cheltuielile bugetare cu salariile și în limita încadrării în aceste cheltuieli, președintele A.N.A.F., în calitate de ordonator de credite, avea posibilitatea legală de a reduce cuantumul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. ... 97. În fine, devine astfel insuficientă îndeplinirea cerinței desfășurării activității în aceleași condiții, față de imperativul normativ al încadrării în cheltuielile bugetare cu salariile. ... 98. Această soluționare a problemei de drept este în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința salarizării personalului plătit din fondurile publice, astfel cum a fost indicată anterior la capitolele IV și VI din prezenta decizie. ... 99. În concluzie, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de care beneficiază inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală se acordă, în perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017, în cuantumul procentual stabilit prin ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) emis în condițiile art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, respectiv cu încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F. ... 100. În raport cu această dezlegare, revine instanțelor de judecată obligația de a verifica în concret, în litigiile deduse spre soluționare, dacă reducerea cuantumului procentual al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică dispusă prin ordin al președintelui A.N.A.F. este justificată de necesitatea încadrării în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F., în vederea respectării dispozițiilor art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2016. ... ... ...