Decizia ÎCCJ nr. 24/2021 (RIL)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție IX.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 43. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, astfel cum acestea sunt descrise prin dispozițiile art. 514-515 din Codul de procedură civilă, deoarece declanșarea mecanismului de unificare a jurisprudenței prin intermediul recursului în interesul legii a fost realizată de Colegiul de conducere al Curții de Apel București, care are calitate procesuală. ... 44. De asemenea, sunt îndeplinite condițiile cumulative de admisibilitate a sesizării recursului în interesul legii evocate în cuprinsul art. 515 din Codul de procedură civilă, și anume: să deducă analizei o problemă de drept; problema de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești; dovada soluționării diferite să fie realizată prin hotărâri judecătorești definitive; hotărârile judecătorești să fie anexate sesizării. ... 45. În ceea ce privește prima condiție, trebuie menționat faptul că problema de drept supusă analizei pe calea recursului în interesul legii trebuie să fie una reală și să fie generată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege. Sintagma „problemă de drept“ trebuie să fie raportată și la prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.“ ... 46. Norma de drept analizată trebuie să fie imperfectă (lacunară), neclară sau necorelată cu alte dispoziții legale și, din acest motiv, să existe posibilitatea de a fi interpretată diferit în jurisprudență. Înțelesul unor astfel de norme urmează să fie stabilit prin procedura recursului în interesul legii. ... 47. Prin urmare, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea unui recurs în interesul legii trebuie să identifice existența unei/unor reglementări susceptibile de interpretare și aplicare diferită care, în plus, a/au generat jurisprudența neunitară. ... 48. Din acest punct de vedere, din actul de sesizare rezultă că problema de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, deși adresată ca fiind una care ține de modul de calcul al gradației de merit și al majorării pentru dirigenție, privește, în mod implicit și esențial, aspectele recunoașterii și formei de acordare a drepturilor privitoare la creșterile/majorările reglementate de art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 în cazul personalului didactic al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022. ... 49. Formularea autorului sesizării tinde la stabilirea preponderentă a modalității de aplicare a legii de către instanțele de judecată învestite cu soluționarea cererilor privind acordarea gradației de merit și a majorării pentru dirigenție, aspect ce rămâne însă atributul instanțelor de drept comun. Cu toate acestea, din conținutul hotărârilor atașate sesizării se înțelege că ceea ce au avut de dezlegat prin acțiunile deduse judecății și ceea ce au soluționat diferit instanțele de judecată a fost, în primul rând, chestiunea recunoașterii dreptului personalului didactic, al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, de a beneficia de creșterile/majorările salariale prevăzute de art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, drepturi care sau cerut a fi calculate la salariul de bază în plată, începând cu datele indicate prin cererile de chemare în judecată, după caz, 1 iulie 2017, 1 ianuarie 2018 sau 1 ianuarie 2019. ... 50. Astfel, lecturând hotărârile pronunțate de instanțele de judecată atașate sesizării de față, se constată că problema de drept care a generat practica divergentă a instanțelor și care este supusă analizei privește modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, în raport cu reglementarea din cuprinsul art. 38 din același act normativ, care se referă la aplicarea etapizată a noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. ... 51. De aceea, se reține că obiectul sesizării îl reprezintă o veritabilă problemă de drept generată de interpretarea diferită pe care instanțele de judecată au dat-o normelor juridice mai sus arătate, astfel încât această primă condiție de admisibilitate a recursului în interesul legii este îndeplinită. ... 52. Problema de drept ce face obiectul sesizării a fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești, din cuprinsul hotărârilor definitive anexate actului de sesizare rezultând că sunt instanțe, din raza mai multor curți de apel, care au interpretat diferit textele de lege ce formează obiectul sesizării, cu consecința pronunțării unor hotărâri diferite asupra aceleiași probleme de drept. ... 53. În concret, s-au conturat trei orientări jurisprudențiale diferite, expuse anterior, care justifică necesitatea pronunțării unei decizii menite să asigure unitatea de jurisprudență. ... 54. Actul de sesizare este însoțit de hotărâri judecătorești definitive, relevante pentru problema de drept dedusă interpretării, pronunțate de instanțe din raza mai multor curți de apel. ... ... ...