Decizia ÎCCJ nr. 23/2025 (RIL)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 40. Verificând regularitatea sesizării, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitate procesuală pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 41. În privința condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, art. 515 din Codul de procedură civilă prevede că: „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii.“ ... 42. Din conținutul acestei norme de procedură rezultă condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca recursul în interesul legii să fie admisibil: – obiectul recursului în interesul legii să fie o problemă de drept; ... – problema de drept să fi fost soluționată în mod diferit de instanțele de judecată; ... – dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive; ... – hotărârile judecătorești definitive să fie anexate cererii. ... ... 43. Prima condiție menționată este îndeplinită, deoarece prezentul recurs în interesul legii vizează interpretarea și aplicarea unitară a art. 3 alin. (1) lit. a) , art. 8 și art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. ... 44. Astfel, se solicită a se stabili, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) , art. 8 și art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, dacă este admisibilă o cerere de intervenție principală formulată în cadrul unei contestații pendinte pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. ... 45. Sunt îndeplinite și celelalte trei condiții de admisibilitate, prevăzute de art. 515 din Codul de procedură civilă, referitoare la soluționarea diferită a aceleiași probleme de drept prin hotărâri judecătorești definitive, întrucât problema de drept supusă analizei a primit interpretări diferite din partea instanțelor judecătorești, prin hotărâri definitive care au fost anexate prezentei sesizări. ... 46. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, s-a statuat în sensul că, în momentul în care s-a formulat o contestație de către ofertantul clasat pe locul doi, ofertantul câștigător dobândește interes legitim născut și actual de a contesta oferta acestuia, iar remediul eficient și efectiv este formularea unei cereri de intervenție voluntară de către ofertantul declarat câștigător în condițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 până la soluționarea contestației de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. ... 47. În acest sens, au fost anexate sesizării sentințele civile nr. 153 din 11 august 2022 și nr. 127 din 28 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia civilă nr. 105 din 23 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Sentința civilă nr. 223/F/2024 din 6 august 2024 pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 48. Cea de-a doua opinie conturată a fost în sensul inadmisibilității intervenției principale formulate în considerarea faptului că, în raport cu dispozițiile art. 26 din Legea nr. 101/2016, Consiliul poate fi învestit cu controlul legalității actelor emise de autoritatea contractantă prin intermediul unei contestații formulate cu respectarea termenelor legale și nu a unei cereri de intervenție principale, formulate după împlinirea termenelor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 101/2016. ... 49. În sensul acestei opinii, au fost anexate sesizării Decizia civilă nr. 298/F din 3 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Decizia civilă nr. 204 din 3 martie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Decizia civilă nr. 311/CA din 19 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... ... X.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 50. Referitor la problema de drept soluționată în mod neunitar de către instanțele judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 reglementează procedura de intervenție voluntară, la cererea operatorilor economici interesați să participe la procedura de atribuire sau a operatorilor economici participanți la procedura de atribuire, în cadrul contestației aflate pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. ... 51. De asemenea, se constată că divergența jurisprudențială vizează admisibilitatea cererii de intervenție voluntară principală în condițiile în care, în ambele opinii conturate, premisa factuală este aceeași, respectiv în cadrul contestației depuse de ofertantul a cărui ofertă a fost respinsă, contestație aflată pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, a formulat o cerere de intervenție principală ofertantul declarat câștigător, invocând cu acest prilej motive de neconformitate ale ofertei depuse de contestator. ... 52. Având în vedere dispozițiile legale incidente și argumentele ce vor fi prezentate în continuare, opinia corectă este cea potrivit căreia cererea de intervenție principală formulată în cadrul unei contestații pendinte pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor este admisibilă și rezultă din interpretarea gramaticală, logică și sistematică a dispozițiilor ce reglementează procedura de intervenție voluntară în Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederi legale referitoare la procedura intervenției voluntare din Codul de procedură civilă. ... 53. Lecturând dispozițiile Legii nr. 101/2016 se observă că nu este interzisă cererea de intervenție voluntară în cadrul procedurii contestației adresate Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, ci, dimpotrivă, se prevede explicit posibilitatea de formulare a acesteia. ... 54. În acest sens, se reține că dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 definesc, de o manieră clară și explicită, atât categoria destinatarilor normei, precum și dreptul acestora de a formula intervenție voluntară în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale ce se desfășoară în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Totodată, se observă că norma specială nu face distincție între intervenția principală și cea accesorie, operatorilor economici participanți la procedura de atribuire fiindu-le permis să recurgă la acest instrument legal fără vreo distincție sub aspectul specificului intervenției, context în care se impune aplicarea principiului de interpretare ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. ... 55. Faptul că operatorii economici participanți la procedura de atribuire, inclusiv ofertantul câștigător, au dreptul de a formula contestație în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale nu exclude posibilitatea de a formula cerere de intervenție voluntară principală în cadrul contestației depuse de alt operator economic deoarece o astfel de limitare nu este prevăzută de normă și nici nu rezultă din interpretarea sistematică și teleologică a normelor legale ce reglementează cele două proceduri. ... 56. În această ordine de idei, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază faptul că dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 nominalizează persoanele îndreptățite să formuleze cerere de intervenție, respectiv „operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire“ și „operatorii economici participanți la procedura de atribuire“, iar, aplicând principiul de interpretare mai sus menționat, ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, se impune ca norma legală să nu fie aplicată prin raportare la criterii sau condiții nemenționate în text, cum ar fi: poziția ocupată de operatorul economic în ierarhia de evaluare a ofertelor, inițiativa operatorului economic de a formula contestație, motivele invocate în susținerea cererii de intervenție etc. ... 57. Pe de altă parte, argumentele reținute în susținerea celei de-a doua opinii jurisprudențiale, respectiv încercarea de eludare a dispozițiilor privind termenul de depunere a contestației prin formularea cererii de intervenție voluntară ulterior expirării acestuia, precum și utilizarea mijlocului procedural al intervenției pentru a masca, în fapt, o contestație, nu au relevanță în condițiile în care contestația prevăzută la art. 8 din Legea nr. 101/2016 și intervenția voluntară principală prevăzută la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 sunt manifestări procesuale diferite, ambele prevăzute de lege, ale aceleași conduite a participantului la procedura de atribuire, fiecare având însă funcție distinctă. ... 58. Astfel, în timp ce contestația reprezintă demersul prin care oricare dintre participanții la procedura de atribuire (inclusiv ofertantul câștigător) are inițiativa și declanșează procedura administrativ-jurisdicțională în față Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, intervenția voluntară valorifică inițiativa aceluiași operator economic de a recurge la o cale de atac, însă din perspectiva intenției sale de a fi parte într-o procedură administrativ-jurisdicțională aflată deja în curs, declanșată însă de alt participant la procedura de atribuire. ... 59. Interpretarea în sensul că operatorul economic ce se consideră vătămat prin modul în care a fost evaluată oferta concurentă are la dispoziție doar contestația prevăzută de art. 8 din Legea nr. 101/2016, nu și intervenția prevăzută la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, conduce în practică la suprimarea dreptului ofertantului câștigător, care inițial nu are interes să repună în discuție actele emise de autoritățile contractante, de a contesta acele acte ce îi vizează pe concurenții săi și finalmente de a-și apăra poziția de câștigător, în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale. ... 60. Desigur, o astfel de interpretare nu poate fi primită deoarece limitează domeniul de aplicare al dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și creează o diferență de tratament juridic între operatorii economici participanți la procedură în lipsa unei distincții exprese în norma juridică și, implicit, suprimă accesul acestora la calea de atac prevăzută de norma specială. ... 61. În vederea unei interpretări conforme a dispozițiilor în discuție se impune a sublinia importanța principiului efectivității dreptului Uniunii Europene, în condițiile în care Legea nr. 101/2016 reprezintă transpunerea în legislația națională a Directivei 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări și a Directivei 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor. ... 62. În acest sens, este relevant a menționa faptul că în jurisprudența instanței europene a fost recunoscut dreptul la acțiune al adjudecatarului pe cale incidentală împotriva modului de analiză a ofertei depuse de un alt participant la procedură, care a formulat cale de atac principală, această instanță statuând asupra necesității soluționării pe fond a ambelor cereri (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C-100/12; Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C-689/13; Hotărârea din 5 septembrie 2019, Lombardi, C-333/18). Aspectele reținute în Hotărârea din 22 februarie 2022 în C532/20, Alstom Transport SA, nu pot fi valorificate drept argument pentru declararea ca inadmisibilă a cererii de intervenție voluntară principală în condițiile în care în acea cauză „instanța a ales să își limiteze întrebarea numai la problema momentului de la care începe să curgă termenul de introducere a căii de atac“ (paragraful nr. 26), iar interpretările oferite se subsumează lămuririi acestei chestiuni. ... 63. În concluzie, în acord cu prima orientare jurisprudențială, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că cererea de intervenție principală formulată în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 în cadrul unei contestații pendinte pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor este admisibilă, fiind o procedură expres prevăzută de lege, ale cărei coordonate sunt stabilite de norma specială ce se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă la care norma specială face trimitere. ... 64. Fiind întrunite dispozițiile art. 514 din Codul de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 517 alin. (1) din același cod, ... ... ...