Decizia ÎCCJ nr. 27/2022 (RIL)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: X.1. Analiza condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii 70. Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost legal sesizat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași, care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitatea procesuală de a declanșa acest mecanism de unificare a practicii, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești. ... 71. Potrivit dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“. ... 72. Din cuprinsul textului de lege menționat rezultă următoarele condiții care trebuie îndeplinite pentru ca recursul în interesul legii să fie admisibil: sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept; această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești; dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive, iar hotărârile judecătorești să fie anexate cererii. ... 73. Primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât în practica instanțelor judecătorești nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea art. 174 din Legea nr. 85/2014, coroborat cu art. 169 alin. (1) , (2) , (3) și (7) , art. 173 alin. (2) și art. 180 din aceeași lege. ... 74. Astfel, unele instanțe au apreciat că procedura insolvenței poate fi închisă, în situația lipsei/insuficienței bunurilor din averea debitorului, anterior soluționării definitive a acțiunii de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvență. ... 75. Alte instanțe au apreciat că, pentru a se dispune închiderea procedurii insolvenței, nu este suficient să fie îndeplinite cerințele prevăzute la art. 174 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, ci trebuie ca acțiunea de atragere a răspunderii să fie definitiv soluționată. ... 76. De asemenea, este îndeplinită și cea de-a treia condiție de admisibilitate, prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, care impune ca dovada soluționării diferite a problemei de drept care face obiectul sesizării să se facă prin hotărâri definitive. ... 77. În acest sens se constată că au fost atașate actului de sesizare hotărâri judecătorești definitive cuprinzând soluțiile jurisprudențiale neunitare. Anexele I și II care însoțesc actul de sesizare fac dovada îndeplinirii condiției formale ca hotărârile judecătorești să fie anexate cererii. ... 78. În consecință, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă, fiind exercitat de un subiect de drept căruia legea îi recunoaște legitimarea procesuală și având ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluționată în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate de instanțe judecătorești naționale. ... ... X.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 79. Din analiza prevederilor art. 174 din Legea nr. 85/2014 rezultă că, pentru a se putea dispune închiderea procedurii, este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele trei condiții specifice: (i) inexistența bunurilor în averea debitorului sau insuficiența acestora pentru acoperirea cheltuielilor administrative (aferente procedurii); ... (ii) niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative; ... (iii) creditorii audiați într-o ședință de către judecătorul-sindic refuză să avanseze sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative sau nu se prezintă, deși au fost citați prin BPI. ... ... 80. Unul dintre principalele efecte ale închiderii procedurii este reglementat de art. 180 din Legea nr. 85/2014 și constă în descărcarea de orice îndatoriri sau responsabilități a organelor care aplică procedura (judecătorul-sindic, administratorul/ lichidatorul judiciar), precum și a persoanelor care i-au asistat (specialiști/experți angajați pe parcursul procedurii). Descărcarea de obligații a organelor care aplică procedura înseamnă încetarea tuturor atribuțiilor legale ale acestora. ... 81. Potrivit normelor legale în vigoare, descărcarea de obligații a organelor care aplică procedura nu poate avea caracter parțial, ci doar total. Intenția legiuitorului este clară și rezultă din folosirea sintagmei „orice îndatoriri sau responsabilități“, interpretarea gramaticală a textului art. 180 din Legea nr. 85/2014 conducând fără dubii la concluzia unei încetări integrale a atribuțiilor organelor care aplică procedura. ... 82. În cazul judecătorului-sindic, închiderea procedurii insolvenței marchează momentul dezînvestirii instanței cu privire la toate cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Conform art. 45 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 85/2014, una dintre principalele atribuții ale judecătorului-sindic este judecarea acțiunii de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și a altor persoane care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvență, potrivit art. 169 din aceeași lege. ... 83. Așa cum s-a statuat în jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, acțiunea anterior menționată constituie parte integrantă din procedura insolvenței, poate fi exercitată doar în cadrul acestei proceduri, iar nu și după închiderea ei sau independent de procedură. Închiderea procedurii insolvenței, prin efectele pe care le generează, plasează acțiunea în răspundere în afara cadrului legal de exercitare. Așadar, premisele care circumstanțiază activarea răspunderii patrimoniale sunt reprezentate de existența și actualitatea procedurii de insolvență și de insuficiența activului necesar pentru plata pasivului debitorului insolvent (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legiinr. 14 din 27 iunie 2022, paragrafele 82-84). ... 84. O primă concluzie care se impune din considerentele anterioare este aceea că acțiunea în atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență trebuie soluționată de către judecătorul-sindic anterior dezînvestirii cu privire la toate atribuțiile sale prin sentința de închidere a procedurii. ... 85. În sprijinul acestei concluzii poate fi adusă ca argument de interpretare topica reglementării actuale, în comparație cu vechile legi ale insolvenței. ... 86. Astfel, Legea nr. 85/2014, în titlul II - „Procedura insolvenței“, reglementează răspunderea pentru intrarea în insolvență în secțiunea a 8-a, iar încheierea procedurii în secțiunea a 9-a, imediat următoare. ... 87. În schimb, atât în Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cât și ulterior, în Legea nr. 85/2006, dispozițiile referitoare la răspunderea membrilor organelor de conducere pentru apariția stării de insolvență au fost incluse într-un capitol separat, situat după cel privind închiderea procedurii. ... 88. Doctrina juridică grefată pe reglementările anterioare evocate a considerat neinspirată reglementarea acțiunii în atragerea răspunderii după închiderea procedurii, întrucât dintro interpretare corectă a textelor de lege rezultă că răspunderea pentru ajungerea debitorului în stare de insolvență se stabilește de tribunal în cursul procedurii, înainte de închidere. ... 89. De aceea, opțiunea legiuitorului de a schimba topica normelor în Legea nr. 85/2014 nu poate fi considerată o coincidență, ci reprezintă o evoluție a reglementării, în acord cu opiniile exprimate în doctrină. ... 90. Aceeași interpretare a fost consacrată și în jurisprudența Curții Constituționale a României, care, pentru a respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 138 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 [corespondent art. 169 alin. (7) din Legea nr. 85/2014], a statuat că „toate acțiunile și cererile formulate în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 se soluționează înainte de închiderea procedurii“ (Decizia nr. 363 din 25 iunie 2014, paragraful 23). ... 91. În continuare, o altă problemă care trebuie lămurită este dacă procedura insolvenței poate fi închisă după soluționarea de către judecătorul-sindic a cererii de atragere a răspunderii reglementate de art. 169 din lege, dar anterior rămânerii definitive a hotărârii astfel pronunțate. ... 92. Din interpretarea sistematică a normelor incidente rezultă că și după soluționarea în primă instanță a cererii de atragere a răspunderii și până la rămânerea definitivă a hotărârii în apel se păstrează în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar anumite atribuții, a căror exercitare ar fi împiedicată ca efect al închiderii procedurii, deoarece practicianul în insolvență ar fi descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui sau creditori. ... 93. Astfel, potrivit art. 169 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, în cazul respingerii acțiunii, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intenționează să formuleze apel împotriva acesteia are obligația de a notifica în acest sens comitetul creditorilor sau, în cazul în care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor, pentru a da posibilitatea acestora să exercite calea de atac a apelului. ... 94. Atât în cazul în care apelul este formulat de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, cât și în situația admiterii cererii de atragere a răspunderii și exercitării apelului de către pârât se impune menținerea legitimării procesuale a practicianului în insolvență în judecarea căii de atac, în vederea susținerii acțiunii și asigurării cadrului procesual în condiții de contradictorialitate. ... 95. În conformitate cu dispozițiile art. 43 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, raportat la art. 480 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură civilă, instanța de apel poate pronunța soluția anulării hotărârii judecătorului-sindic pronunțate în cererea de atragere a răspunderii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. În această situație, dacă procedura insolvenței ar fi închisă anterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorului-sindic, rejudecarea ar avea loc în afara procedurii, într-un cadru nelegal, cu un judecător-sindic dezînvestit de soluționarea oricărei cereri de natură judiciară aferente procedurii și cu un administrator judiciar/lichidator judiciar descărcat de atribuții. ... 96. Prin urmare, a doua concluzie care se impune este că, pentru a se putea închide procedura insolvenței în temeiul art. 174 din Legea nr. 85/2014, condițiile speciale indicate la paragraful 79 nu sunt suficiente, fiind necesară și îndeplinirea condiției generale a soluționării, prin hotărâre definitivă, a cererii de atragere a răspunderii cu care judecătorul-sindic a fost legal învestit în timpul procedurii. ... 97. Faptul că art. 169 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 prevede judecarea separată a cererii de atragere a răspunderii, cu formarea unui dosar asociat, nu înseamnă că această acțiune poate fi soluționată independent de procedura insolvenței. Această prevedere legală conține o măsură de administrare judiciară, care nu schimbă natura cererii de atragere a răspunderii ca fiind aferentă procedurii insolvenței. ... 98. De altfel, potrivit art. 142 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, dosarul de fond, în procedurile privind insolvența, este constituit din dosarul de bază și, dacă este cazul, din dosare asociate. În dosarul de bază se înregistrează cererile și se pronunță hotărârile privind următoarele momente ale procedurii insolvenței: a) deschiderea procedurii; b) opoziția la deschiderea procedurii; c) intrarea în faliment; d) confirmarea planului de reorganizare; e) confirmarea numirii administratorului/lichidatorului judiciar; f) închiderea procedurii. ... 99. În practică, pentru alte cereri (spre exemplu, judecarea acțiunilor pentru anularea unor acte ori operațiuni frauduloase, potrivit prevederilor art. 117-122 din Legea nr. 85/2014; judecarea acțiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor), se constituie dosare asociate, fără a însemna că legiuitorul a prevăzut în cazul dosarelor asociate o procedură distinctă de soluționare. ... 100. Nici prevederile art. 173 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 nu constituie un argument întemeiat în sensul primei opinii jurisprudențiale. ... 101. Textul art. 173 din Legea nr. 85/2014 reglementează executarea silită, după închiderea procedurii falimentului, a hotărârii pronunțate în timpul procedurii, prin care a fost admisă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale pentru intrarea în insolvență. Faptul că sumele de bani obținute din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe, pus la dispoziție de către lichidatorul judiciar, nu înseamnă că acțiunea de atragere a răspunderii întemeiate pe dispozițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 poate fi soluționată prin hotărâre definitivă și după închiderea procedurii, întrucât art. 173 din Legea nr. 85/2014 are în vedere exclusiv executarea silită ce poate fi începută ulterior procedurii de faliment. ... 102. Posibilitatea efectuării executării silite, după închiderea procedurii falimentului și în afara acestei proceduri, a sumelor pe care pârâtul a fost obligat să le suporte din pasivul debitorului reprezintă o excepție de strictă interpretare, prevăzută de legiuitor pentru finalizarea etapei execuționale a unui proces de natură judiciară aferent procedurii insolvenței. Întrucât nu poate primi o interpretare extensivă, situația reglementată de art. 173 din Legea nr. 85/2014 presupune că hotărârea de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvență a fost pronunțată în timpul și în cadrul procedurii. ... 103. În concluzie, este corectă a doua orientare jurisprudențială, potrivit căreia, pentru a se închide procedura insolvenței, nu este suficient să fie îndeplinite cerințele prevăzute la art. 174 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, ci trebuie ca acțiunea de atragere a răspunderii să fie definitiv soluționată. ... ... ...