Decizia ÎCCJ nr. 25/2022 (RIL)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: 42. Prioritar unei analize de fond a problemei de drept supuse dezbaterii, se impune verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în raport cu prevederile art. 514 din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 515 din același act normativ. ... 43. Art. 514 din Codul de procedură civilă prevede că pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești, colegiile de conducere ale curților de apel au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit. ... 44. Potrivit art. 515 din Codul de procedură civilă, „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii.“ ... 45. Așadar, textele legale menționate anterior determină aria restrictivă a examinării pe care o efectuează Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii și stabilesc mecanismul, scopul și condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite: sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept, această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești, dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive, iar hotărârile judecătorești să fie anexate cererii (spre exemplu, Decizia nr. 3 din 15 martie 2021 - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 22 aprilie 2021, paragraful 29). Nu în ultimul rând, este necesar ca sesizarea să fie de natură să ducă la atingerea scopului recursului în interesul legii (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016, paragraful 26). ... 46. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea soluționării prezentului recurs în interesul legii de către Curtea de Apel Cluj, în baza Hotărârii Colegiului de conducere nr. 82 din 5 septembrie 2022, rezultând din cuprinsul sesizării că problema de drept vizând „interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 și 228 din Legea nr. 71/2011, raportat la dispozițiile art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, privind determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor specializate (Argeș, Cluj, Mureș) sau a secțiilor/completelor specializate din cadrul celorlalte tribunale în soluționarea apelurilor declarate împotriva soluțiilor de respingere de către judecătorii a cererilor de încuviințare a executării silite, în cazul în care titlul executoriu este emis de un profesionist în contextul exploatării unei întreprinderi“, ar fi primit o dezlegare diferită în practica instanțelor judecătorești din țară, sens în care au fost anexate hotărâri judecătorești definitive. ... 47. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispozițiilor legale incidente, se apreciază că este îndeplinită atât cerința legală privind titularul sesizării, cât și cea vizând dezlegarea diferită, prin hotărâri judecătorești definitive, a problemei referitoare la interpretarea prevederilor art. 226 și 228 din Legea nr. 71/2011, raportat la dispozițiile art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... 48. Însă, scopul procedurii, adică unificarea jurisprudenței divergente, prin asigurarea interpretării și aplicării textelor de lege supuse examinării, sub forma unei dezlegări de principiu, nu poate fi realizat. ... 49. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat deja faptul că „premisele recursului în interesul legii sunt acelea că o dispoziție legală conține reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia“ (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016, anterior menționată). ... 50. Or, astfel de premise nu sunt asigurate dacă norma legală indicată ca sursă a practicii neunitare a fost anterior lămurită de către instanța supremă prin intermediul deciziilor obligatorii pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială. ... 51. În cauză, se constată astfel, că interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale invocate în sesizare, respectiv cele cuprinse în art. 226 și 228 din Legea nr. 71/2011, raportate la dispozițiile art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, s-au realizat deja - astfel cum rezultă din examinarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție redate la pct. VII, paragraful 39 - printr-o decizie pronunțată în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, respectiv Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 2 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 25 octombrie 2019, prin care sa admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, s-a stabilit că: „tribunalele specializate sunt competente să soluționeze apelurile în cererile formulate în procedura executării silite în materiile ce fac obiectul specializării lor“. ... 52. Solicitarea titularului prezentei sesizări în legătură cu stabilirea competenței materiale procesuale a tribunalelor specializate (Argeș, Cluj, Mureș) sau a secțiilor/completelor specializate din cadrul celorlalte tribunale în soluționarea apelurilor declarate împotriva soluțiilor de respingere de către judecătorii a cererilor de încuviințare a executării silite, în cazul în care titlul executoriu este emis de un profesionist în contextul exploatării unei întreprinderi, a fost deja lămurită din perspectiva existenței menționatei Decizii nr. 2 din 14 ianuarie 2019, în temeiul unor considerente juridice relevante incidente, care vor fi redate infra. ... 53. De altfel, chiar titularul sesizării prezente a menționat că în direcția supusă analizei a fost pronunțată Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2019, decizie despre care a afirmat, de asemenea, că a fost elaborată în continuarea raționamentului Deciziei nr. 18 din 17 octombrie 2016, problema de drept a determinării competenței materiale procesuale a tribunalelor/secțiilor sau completelor specializate să soluționeze apelurile în cererile formulate în procedura executării silite (în rândul cărora sunt cuprinse și cererile de încuviințare a executării silite) în materiile ce fac obiectul specializării lor fiind, așadar, una recurentă în domeniu, existând mai multe sesizări adresate instanței supreme, care antamează aspecte din prezenta cauză. ... 54. Categoric, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești anexate sesizării, practica neunitară în materie s-a menținut și după pronunțarea Deciziei nr. 2 din 14 ianuarie 2019, însă acest aspect nu justifică prin sine însuși o nouă intervenție a instanței supreme. ... 55. O abordare constând în învestiri repetate ale instanței supreme cu privire la aceeași problemă de drept dezlegată anterior în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială este în măsură să golească de conținut aceste mecanisme al căror scop, într-un astfel de context, nu mai poate fi atins. ... 56. Prin urmare, se impune a se reține că, dacă norma legală ce constituie temeiul sesizării a fost anterior lămurită prin deciziile pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prezentului recurs în interesul legii îi lipsește însăși premisa promovării sale, respectiv aceea ca textul de lege invocat să necesite clarificare sub aspectul modalității de interpretare (a se vedea în același sens și Decizia nr. 29 din 16 noiembrie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite). ... 57. În concret, relativ la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 226 și 228 din Legea nr. 71/2011, cu referire la art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, privind determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor specializate (Argeș, Cluj, Mureș) sau a secțiilor/completelor specializate din cadrul celorlalte tribunale în soluționarea apelurilor declarate în materia executării silite, se observă că prin Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2019, admițând recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „tribunalele specializate sunt competente să soluționeze apelurile în cererile formulate în procedura executării silite în materiile ce fac obiectul specializării lor“. ... 58. În considerentele acestei decizii în interesul legii s-a reținut că: 98. Din această perspectivă trebuie constatat că cererile formulate în procedura executării silite în care se ridică aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind întinderea acestuia, altul decât o hotărâre judecătorească, constituie cereri formulate în materia ce face obiectul specializării, astfel încât sunt, în apel, de competența instanțelor/secțiilor specializate. ... 99. În cadrul acestor cereri se formulează apărări pe fondul dreptului din titlul executoriu, ceea ce înseamnă că se soluționează însuși fondul raportului de drept substanțial născut din actul juridic ce reprezintă titlul executoriu. ... 100. Din acest punct de vedere nu se poate face nicio diferență de tratament juridic, în privința competenței materiale procesuale, între cererile în discuție și cererile de chemare în judecată legate de încheierea, executarea sau desființarea actelor juridice reprezentate de titlul executoriu. ... 101. Analiza acestor apărări necesită valorificarea specializării judecătorului într-o anumită materie, întocmai ca în cazul cererilor formulate pe calea dreptului comun. ... 102. Potrivit art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, prin procedura administrativă anume prevăzută și în aplicarea criteriilor indicate se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, completuri specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, iar această normă este aplicabilă, după cum s-a arătat, și în cazul celor trei tribunale specializate, față de trimiterea expresă din art. 228. ... 103. Astfel, pot conduce la înființarea de astfel de instanțe/secții/completuri: a) cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad-hoc; ... b) cererile în materia societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; ... c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; ... d) cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare. 104. Enumerarea cauzelor este una exemplificativă, astfel încât nu este împiedicată înființarea pe cale administrativă de tribunale/secții/completuri specializate în alte materii, în considerarea obiectului sau naturii cauzelor. ... De altfel, această posibilitate este prevăzută și în dispozițiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 207/2018 (în forma citată în pct. III paragraful 5 al prezentei decizii). 105. Este de necontestat că cererile de chemare în judecată având ca obiect încheierea, executarea sau desființarea unor acte juridice, într-o materie de genul celor menționate cu titlu exemplificativ, intră în categoria cauzelor din materia ce face obiectul specializării. Acestea se soluționează de către tribunalele specializate fie în primă instanță, fie în apel, dacă este aplicabil criteriul valorii obiectului cererii, potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) sau art. 95 pct. (2) din Codul de procedură civilă. ... 106. Pentru identitate de rațiune, atunci când titlul executoriu este reprezentat de un act juridic din materia ce face obiectul specializării, cererile formulate în procedura executării silite în care se ridică aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind întinderea acestuia, altul decât o hotărâre judecătorească, trebuie să se soluționeze de către tribunalele specializate, în apel ... ... ... ... 59. Procedând la o examinare comparativă a sesizării pendinte în raport cu cea cu care a fost învestit Completul competent să judece recursul în interesul legii și care a fost soluționată prin Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2019, se reține că prezenta sesizare se circumscrie în esență aceleiași probleme de drept care a mai fost analizată de instanța supremă, în interpretarea acelorași prevederi legale, considerentele citate din respectiva decizie având (același) caracter obligatoriu precum dispozitivul, întrucât sunt destinate a-l sprijini și explicita [a se vedea în acest sens Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, conform căreia decizia „39. (...) beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția (...)“]. ... 60. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție constată faptul că în prezenta sesizare se ridică aceeași problemă de drept, singurul element distinctiv fiind configurat de premisa exclusivă a cererilor de încuviințare a executării silite a titlurilor executorii emise de profesioniști în contextul exploatării întreprinderilor. ... 61. Or, cererile de încuviințare a executării silite, fie și doar a unor astfel de titluri, reprezintă o specie a genului „cereri formulate în procedura executării silite“, cum de altfel se ilustrează inclusiv în cadrul paragrafelor 88 și 89 din decizia de referință: „88. Prioritar, trebuie precizat că practica neunitară a instanțelor de apel s-a format doar în privința acelor cereri formulate în procedura executării silite în care se ridică aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind întinderea acestuia, altul decât o hotărâre judecătorească. 89. Astfel, din examinarea hotărârilor judecătorești atașate sesizării pentru pronunțarea unui recurs în interesul legii reiese că unele instanțe au considerat că cererile de încuviințare a executării silite sau contestațiile la executare, cereri în care se invocă aspecte referitoare la însuși titlul executoriu, sunt de competența, în apel, a tribunalelor specializate.“ ... 62. Întrucât genul menționat a constituit obiectul statuărilor anterioare din Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2019, rezultă că speciei prezente de cereri, subordonate respectivului gen, i se aplică aceleași reguli decelate de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia în interesul legii pronunțată în precedent. ... 63. Concluzia aplicării deciziei în interesul legii anterioare și în privința apelurilor având ca obiect cererile de încuviințare a executării silite în cazul în care titlul executoriu este emis de un profesionist în contextul exploatării unei întreprinderi se verifică inclusiv din perspectiva filtrului configurat în 2019, cu caracter de premisă secundă, de instanța supremă (a se vedea paragrafele 92 și 93 ale Deciziei nr. 2 din 14 ianuarie 2019), dacă „se ridică aspecte de valabilitate a titlului executoriu sau privind întinderea acestuia“. ... 64. Astfel, potrivit art. 666 alin. (5) din Codul de procedură civilă, „Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: 1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat; ... 2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu (s.n.); ... 3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege sau alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege; ... 4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă (s.n.); ... 5. debitorul se bucură de imunitate de executare; ... 6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; ... 7. există alte impedimente prevăzute de lege“. ... ... 65. Verificările presupuse cel puțin de pct. 2 și 4 ale normei procesuale enunțate includ, în mod inechivoc din punct de vedere juridic, o analiză legată de valabilitatea titlului executoriu, de întinderea sa. Evaluarea caracterului de titlu executoriu al înscrisurilor - privit în opoziție cu pct. 3 al textului normativ citat, punct care vizează cercetarea condițiilor de formă ale înscrisului - presupune o analiză a valabilității titlului, a aptitudinii sale legale (prin prisma actului normativ care îl reglementează) de a constitui titlu executoriu. O verificare similară de substanță este reclamată - de această dată mai pregnant din perspectiva elementului întinderii titlului executoriu - și de determinarea caracterelor cert, lichid și exigibil ale creanței care rezultă dintrun titlu executoriu. ... 66. Drept urmare, întrucât aceste verificări ale instanței de executare vizează valabilitatea titlului executoriu, întinderea acestuia, rezultă aplicabilitatea deplină a Deciziei nr. 2 din 14 ianuarie 2019 și pentru situația premisă a prezentei sesizări, în sensul că soluționarea apelurilor împotriva soluțiilor de respingere a cererilor de încuviințare a executării silite va fi de competența tribunalelor/secțiilor/completelor specializate, atunci când titlul executoriu este reprezentat de un act juridic din materia ce face obiectul specializării lor. ... 67. Așadar, raportat la particularitățile titlului executoriu (precum ar fi cea indicată în prezenta sesizare: emiterea de un profesionist în contextul exploatării unei întreprinderi) a cărui executare silită se solicită a fi încuviințată, se va aprecia dacă acesta face parte din materia ce face obiectul specializării tribunalului/secției/completului, atribut de evaluare care incumbă magistratului instrumentator al cauzei. ... 68. Evident că realizarea respectivei analize judiciare punctuale proprii a judecătorului cauzei va fi jalonată de cadrul legal în vigoare incident, în sfera căruia se regăsește inter alia art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 304/2004), în conformitate cu care: „În cadrul tribunalelor funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale“. ... 69. Această formă a art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 a fost configurată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, lege care a fost avută în vedere de instanța supremă în cadrul Deciziei nr. 2 din 14 ianuarie 2019 (a se vedea paragraful 104 al respectivei decizii). ... 70. De asemenea, un alt instrument legal util operațiunii juridice de verificare a includerii titlului în materiile care fac obiectul specializării este Ordinul ministrului justiției nr. 1.103/C/2021 pentru stabilirea domeniilor de funcționare ale tribunalelor specializate Argeș, Mureș și Cluj, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 16 martie 2021, ordin avizat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 212 din 11 februarie 2021. ... 71. Potrivit preambulului acestui ordin, el a fost adoptat în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, dispozițiilor art. 37 alin. (1) și ale art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004. ... 72. Conform art. 1 din ordin: „Tribunalele specializate Cluj, Mureș și Argeș funcționează în următoarele domenii: insolvență, concurență neloială și cauze cu profesioniști“. ... 73. Concluzionând, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile regularității învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, astfel încât recursul în interesul legii va fi respins ca inadmisibil. ... ...