Decizia ÎCCJ nr. 8/2022 (RIL)Punctul IV

IV. Obiectul recursului în interesul legii. Orientările jurisprudențiale divergente 18. Prezenta sesizare a avut drept situație premisă identificarea unor hotărâri judecătorești definitive prin care s-au soluționat diferit/neunitar acțiunile unor persoane fizice, care au calitatea de șef serviciu sau angajați în cadrul serviciilor voluntare pentru situații de urgență, conform contractelor individuale de muncă, prin care s-a solicitat încadrarea lor în condiții speciale de muncă în procent de 100% și obligarea angajatorilor la emiterea de dispoziții în acest sens, reclamanții motivând în esență demersurile lor judiciare prin aceea că, deși activitatea lor presupune intervenții de maximă urgență în scopul salvării de bunuri și vieți omenești, implicând factori de risc ridicat, nu au fost încadrați în condiții speciale de muncă. ... 19. Într-o primă opinie jurisprudențială s-a apreciat că art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 trebuie interpretat în sensul că încadrarea personalului angajat al serviciilor de urgență voluntare în condiții de muncă speciale se face în conformitate cu procedura prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003. În susținerea acestei orientări s-au invocat următoarele argumente principale: a) activitatea prestată de personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare nu poate fi încadrată în condiții speciale în temeiul anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, întrucât această anexă se referă la „Locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare din Ministerul de Interne“, extinderea aplicării acestui act normativ la alte activități echivalând cu o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești și o încălcare a principiului separației puterilor în stat; ... b) nu poate fi extinsă sfera reglementărilor speciale aplicabile militarilor din serviciile de urgență profesioniste la alte categorii de activități și persoane, astfel că activitatea personalului angajat al serviciilor de urgență voluntare nu poate fi încadrată în condiții speciale de muncă, nici direct și nici prin asimilare; ... c) activitatea personalului angajat al serviciilor de urgență voluntare nu poate fi supusă decât prevederilor Legii nr. 19/2000, Legii nr. 226/2006 și Legii nr. 263/2010, care impun obligativitatea stabilirii prin lege a locului de muncă și a activității, cu aplicarea metodologiei cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003; ... d) personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare are statutul de personal civil, motiv pentru care încadrarea în locuri de muncă în condiții speciale se realizează potrivit normelor generale reprezentate de Hotărârea Guvernului nr. 261/2001, Hotărârea Guvernului nr. 246/2007, Hotărârea Guvernului nr. 1.173/2004 și Hotărârea Guvernului nr. 1.014/2015, fiind aplicabile succesiv dispozițiile Legii nr. 226/2006 și, începând cu 1 ianuarie 2011, cele ale Legii nr. 263/2010; ... e) întrucât persoanele angajate ale serviciilor de urgență voluntare nu au calitatea de cadre militare, acestora nu li se aplică Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, ci Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003; ... f) din dispozițiile art. II pct. 2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 rezultă că acest act normativ se aplică numai personalului serviciilor de urgență profesioniste, nu și personalului serviciilor de urgență voluntare; ... g) acțiunile promovate supun analizei instanței două categorii de probleme: – analiza statutului reclamanților care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare; ... – natura activităților desfășurate de reclamanți și dacă acestea pot fi catalogate - printr-o analiză comparativă - ca fiind „activități desfășurate în condiții speciale“, astfel cum sunt definite de dispozițiile art. 1 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, normă la care s-au raportat reclamanții. ... ... ... 20. Cu privire la prima problematică menționată s-a reținut că, în exercitarea atribuțiilor situate în sfera „situațiilor de urgență“, consiliul local poate înființa servicii de voluntariat pentru situații de urgență, urmând ca personalului angajat al respectivului serviciu să îi fie aplicabile condițiile de încadrare și procedura similare personalului serviciilor de urgență profesioniste (art. 39 din Legea nr. 307/2006). ... 21. Astfel, cu titlu de exemplu, s-a constatat că pentru funcția de conducere a serviciului, consiliul local are obligația încheierii unui contract de muncă, a asigurării în mod gratuit a uniformei/echipamentului de protecție adecvat misiunii și înlocuirii acesteia/acestuia în situația degradării, achitării drepturilor de deplasare, cazare și diurnă pentru personalul aflat la cursuri de pregătire și concursuri profesionale organizate în afara localității etc. ... 22. Cu referire la cea de a doua problemă, „locurile de muncă și activitățile cu condiții speciale“ sunt definite de prevederile art. 1 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 - normă la care se raportează reclamanții - ca fiind „cele care implică existența unor factori de risc ridicat, generați de specificul activității militare, cu repercusiuni grave și ireversibile asupra sănătății și/sau capacității de acțiune a cadrelor militare“. ... 23. În acest sens, s-a reținut că este adevărat că reclamanții își desfășoară activitatea - potrivit fișei postului - într-o zonă de risc generată de izbucnirea unor incendii, producerea unor alunecări de teren, inundații, fenomene biologice sau epizootice - situații care îi obligă să fie într-o „stare permanentă de consemn potrivit atribuțiilor postului“. Însă s-a apreciat că reclamanții trebuie să facă dovada ipotezei prevăzute de art. 1 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, în sensul că factorii de risc la care sunt supuși trebuie să fie identici (100%) cu cei generați de activitatea militară, iar acești factori să aibă repercusiuni grave și ireversibile asupra sănătății și/sau capacității lor de acțiune. ... 24. Într-o a doua opinie jurisprudențială s-a apreciat că art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 trebuie interpretat în sensul că încadrarea personalului angajat al serviciilor de urgență voluntare în condiții de muncă speciale se face prin aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001 și a Ordinului ministrului de interne nr. 283/2002, considerându-se că „pompierii voluntari“ (angajații serviciilor voluntare de urgență) sunt ope legis încadrați în condiții speciale de muncă. ... 25. În susținerea acestei opinii s-au invocat, în esență, următoarele argumente: a) activitățile pe care le desfășoară personalul serviciilor voluntare de urgență coincid cu cele din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, fiind prevăzute ca locuri de muncă în condiții speciale pentru personalul serviciilor de urgență profesioniste; ... b) deși Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 vizează condițiile de muncă pentru cadrele militare în activitate, acest act normativ se aplică și personalului serviciilor voluntare de urgență, întrucât aceasta a fost opțiunea legiuitorului, astfel cum rezultă din conținutul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006; ... c) personalul serviciilor voluntare de urgență are dreptul la încadrarea în condiții speciale de muncă conform Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001 și Ordinului ministrului de interne nr. 283/2002 pentru activitatea desfășurată în această calitate; ... d) cu toate că persoanele angajate ale serviciilor voluntare de urgență nu au calitatea de cadru militar activ pentru a beneficia de aplicarea directă a Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, totuși acestea beneficiază de drepturile reglementate de actul normativ respectiv, în temeiul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006; ... e) activitățile pe care le desfășoară personalul serviciilor de urgență voluntare, așa cum rezultă acestea din îndeplinirea atribuțiilor stabilite de art. 34 lit. c) din Legea nr. 307/2006, coincid cu cele prevăzute la art. II pct. 2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, fiind prevăzute, așadar, ca locuri de muncă în condiții speciale pentru personalul serviciilor de urgență profesioniste; ... f) capitolul II din Ordinul ministrului de interne nr. 283/2002 cuprinde criteriile de încadrare în condiții de muncă deosebite, speciale și alte condiții pentru personalul Ministerului de Interne. Pentru încadrarea în condiții speciale potrivit acestui ordin nu se prevede o procedură specială de urmat, ca în cazul Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003, ci dispozițiile art. 2 alin. (2) din capitolul II al acestui ordin stabilesc că „Beneficiază de încadrare în condiții deosebite, speciale sau alte condiții cadrele militare care desfășoară efectiv activități sau lucrează în locuri de muncă prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 care constituie atribuții cu caracter permanent potrivit fișei postului. Acestea vor fi stabilite de comandanții în a căror competență se află, prin ordin de personal, odată cu numirea acestora în funcții“; ... g) salariații civili care sunt vizați de protocolul prevăzut la art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 sunt salariații instituțiilor prevăzute la art. 1 din aceeași hotărâre, așa cum stabilește însuși textul de lege invocat, respectiv salariații Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției, instituții printre care nu se regăsește serviciul voluntar pentru situații de urgență; ... h) în legătură cu admisibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activității desfășurate în condiții deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001, au fost avute în vedere statuările din Decizia nr. 12/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, fiind semnalat faptul că, deși prin această hotărâre instanța supremă a statuat cu privire la inadmisibilitatea unei acțiuni în constatarea desfășurării activității în condiții speciale de muncă, la pronunțarea acestei decizii au fost avute în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003, iar reclamanților nu li se aplică procedura prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, ci dispozițiile Ordinului ministrului de interne nr. 283/2002. ... ... 26. În susținerea caracterului admisibil al unei acțiuni în constatare privind desfășurarea muncii în condiții speciale au fost reținute și statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cuprinsul Deciziei nr. 13/2016 privind modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 268 alin. (2) din Codul muncii, concluzia acestei decizii fiind în sensul că, „în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 35 din Codul de procedură civilă și ale art. 268 alin. (2) din Codul muncii, atunci când legea nu prevede o procedură prealabilă de urmat, acțiunile în constatarea dreptului la încadrarea în condiții speciale intră în categoria acțiunilor în constatare de drept comun și sunt imprescriptibile“. Chiar dacă instanța supremă a analizat acest aspect în raport cu dispozițiile Ordinului Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, al Ministerului Sănătății și al Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, sunt obligatorii statuările din considerentele acestei decizii (paragrafele 31, 46-49). ... 27. În susținerea acestei opinii, din punctul de vedere al succesiunii în timp a actelor normative incidente, se mai invocă faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 a încetat a produce efecte juridice la data intrării în vigoare a Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006), respectiv 15 iunie 2006, astfel încât, la data intrării în vigoare a Legii nr. 307/2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006), respectiv 23 iulie 2006, metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 nu mai puteau fi aplicate, art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 rămânând astfel fără efecte juridice în condițiile în care actele normative ulterioare Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 reglementează doar proceduri de reînnoire a avizelor obținute în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 sau de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale. ... V. Opinia titularului sesizării ... 28. Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava nu a exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii, sesizarea rezumându-se la expunerea sintetică a opiniilor divergente rezultate din hotărârile judecătorești definitive identificate. ... ...