DECIZIE 1053/2012Paragraful 22

Analizând aceste susţineri, Curtea constată că autorul excepţiei tinde să solicite Curţii Constituţionale completarea textului de lege criticat, solicitare care nu poate fi reţinută, fiind contrară dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că, în exercitarea atribuţiilor sale, Curtea Constituţională se pronunţă "numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia "Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a ţării".