Decizia ÎCCJ nr. 9/2022 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a proceselor A. Dosarul nr. 11.553/3/2019 al Curții de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie 12. Procesul a început la data de 16 aprilie 2019. ... 13. Prin decizia de validare parțială nr. xxxxx din 11 martie 2019, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a dispus: validarea parțială a dispoziției primarului municipiului Craiova pentru cota de 1/2 din imobilul construcție, situat în municipiul Craiova, județul Dolj, și emiterea deciziei de compensare prin 31.068 puncte în favoarea domnului X, cu precizarea că numărul de puncte menționat reprezintă valoarea imobilului sus-amintit, stabilită în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, din care a fost dedusă cota de 1/2 din valoarea despăgubirilor în cuantum de 74.427,20 lei, încasate la data de 10 august 1990, actualizată cu indicele de inflație; invalidarea parțială a dispoziției primarului municipiului Craiova pentru cota de 1/2 din imobilul-construcție, situat în municipiul Craiova, județul Dolj. ... 14. Împotriva acestei decizii, în temeiul art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, a formulat contestație reclamantul inițial, X, arătând că nu i s-au solicitat niciodată înscrisuri cu privire la calitatea de moștenitor al soției sale Y, astfel că în mod greșit intimata a procedat la invalidarea dispoziției primarului municipiului Craiova pentru cota de 1/2, și, în ceea ce privește terenul aferent construcției, că figurează, împreună cu soția sa, în procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării imobilului. În consecință, a solicitat anularea deciziei contestate și obligarea intimatei să emită decizia de compensare prin puncte în favoarea sa pentru cota de 1/1 din construcție și terenul aferent. ... 15. Prin Sentința civilă nr. 2.988 din 13 decembrie 2019, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a admis cererea, a anulat decizia de validare parțială emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să emită în favoarea reclamantului decizie de compensare prin puncte, pentru construcția și terenul aferent construcției în suprafață de 1.150 mp, imobile situate în municipiul Craiova, județul Dolj, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. ... 16. Împotriva sentinței primei instanțe a formulat apel pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, prin care a susținut netemeinicia hotărârii atacate, întrucât secretariatul său a constatat calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului pentru cota de 1/2 din construcție, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. xxxx din 27 septembrie 1982, fiind proprietar devălmaș împreună cu soția sa, Y (decedată în anul 2004); reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor al soției sale, deși secretariatul i-a trimis o adresă în acest sens în anul 2017; terenul în suprafață de 1.150 mp a trecut în proprietatea statului conform art. 30 din Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale (Legea nr. 58/1974). În consecință, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și rejudecarea procesului în fond, urmând ca instanța să dispună respingerea acțiunii ca neîntemeiată. ... 17. La data de 31 august 2021 a decedat intimatulreclamant X, astfel că la termenul din 2 noiembrie 2021 au fost introduse în cauză moștenitoarele acestuia, A și B. ... 18. În ședința publică din 2 noiembrie 2021, Curtea, din oficiu, a invocat necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior expusă. ... 19. Prin încheierea pronunțată la aceeași dată, instanța a dispus sesizarea instanței supreme și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a suspendat judecata. ... ... B. Dosarul nr. 877/108/2020 al Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă 20. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad - Secția I civilă, la data de 19 mai 2020, reclamanții C și D au solicitat, în principal, obligarea pârâtei Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei de compensare pentru imobilele naționalizate și nerestituite în natură, situate în municipiul Arad, prin acordarea despăgubirilor solicitate conform valorii de piață de la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, în cuantumul ce va fi stabilit în urma administrării probei cu expertiză, într-un termen rezonabil de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar în subsidiar, obligarea pârâtei la emiterea deciziei de compensare pentru imobilele indicate, în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 165/2013, la plata echivalentului sumei de 5.000 euro în moneda națională la data plății, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat datorită nereparării prejudiciului material produs în urma exproprierii abuzive, și la plata cheltuielilor de judecată. ... 21. În motivarea cererii, reclamanții au arătat că antecesorii lor au fost expropriați în perioada regimului comunist și lipsiți de proprietatea bunurilor situate în municipiul Arad, prin Decretul nr. 92/1950 pentru naționalizarea unor imobile, cu modificările și completările ulterioare. Prin notificarea formulată în anul 2001 au solicitat instituțiilor statului român restituirea proprietăților sau acordarea de despăgubiri la valoarea de circulație. ... 22. Prin hotărâre judecătorească definitivă s-a constatat naționalizarea abuzivă a imobilului și calitatea de persoană îndreptățită a antecesorului X. Ulterior, primarul municipiului Arad a emis dispoziție prin care a constatat exproprierea abuzivă, calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților, dar și faptul că unele apartamente din imobil sunt libere, iar unele au fost înstrăinate unor terți în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 112/1995). ... 23. Dispoziția a fost atacată de reclamanți în instanță, însă pretențiile lor au fost respinse. În continuare, Primăria Municipiului Arad a transmis actul, împreună cu întreaga documentație aferentă, instituției prefectului care, la rândul său, le-a transmis pârâtei Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, unde a rămas în nelucrare timp de 6 ani de la înregistrare, respectiv 19 ani de la formularea notificării, fără ca în tot acest timp reclamanții să primească din partea statului român niciun fel de despăgubiri cu titlu de daune materiale ori morale. ... 24. Referitor la acordarea despăgubirilor prin raportare la dispozițiile art. 21 din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost aceasta modificată prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România (Legea nr. 22/2020), reclamanții au apreciat că această modificare nu reprezintă punerea legislației interne în acord cu rațiunea, scopul și incidența art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), deoarece valorile orientative și minimale din grilele notariale nu reprezintă nici pe departe valoarea reală a proprietăților. ... 25. Referitor la calculul numărului de puncte pe care le solicită, conform grilei notariale aplicabile municipiului Arad, aferentă anului introducerii acțiunii - 2020, reclamanții au înțeles să conteste valorile aplicate, față de zona situării imobilelor imposibil de restituit în natură, de suprafețele avute în vedere și de prețurile stabilite prin grilă. ... 26. Pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. A arătat că din înscrisurile depuse la dosar nu reiese în mod clar categoria de folosință a întregii suprafețe de teren la momentul preluării abuzive, motiv pentru care nu poate fi aplicată grila notarială. În situația în care nu se poate stabili destinația/categoria de folosință, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, sau se aplică prezumțiile relative instituite prin art. 15^1 alin. (1) din același act normativ. ... 27. Prin Sentința civilă nr. 56 din 24 martie 2021, Tribunalul Arad - Secția I civilă a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta să emită în favoarea reclamanților decizia de compensare pentru imobilele naționalizate nerestituite în natură, în valoare de 2.554.018 puncte (lei), în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, a anulat ca netimbrat petitul privind acordarea daunelor morale în cuantum de 5.000 euro și a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 13.550 lei. ... 28. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare de evaluare a apartamentelor în discuție și a terenului aferent. ... 29. Conform raportului de expertiză, necontestat de părți, valoarea apartamentelor expertizate și a terenului aferent este de 893.202 euro, echivalent 4.348.643 lei, conform expertizei notariale aferente anului 2020, respectiv de 1.104.400 euro, echivalent 5.376.882 lei, potrivit valorii de piață. Raportat la numărul de puncte ce trebuie stabilite conform art. 21 din Legea nr. 165/2013 și la cota cuvenită reclamanților, de 19/40, acestea sunt 2.065.605 puncte (lei), potrivit expertizei notariale aferente anului 2020, respectiv 2.554.018 puncte (lei), potrivit valorii de piață. ... 30. Față de concluziile expertizei și de diferența semnificativă între cele două valori, se pune problema dacă valoarea ce trebuie stabilită este cea rezultată din prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, conform grilei notariale, sau valoarea de piață, cum au solicitat reclamanții, având în vedere deciziile relevante din practica Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 31. Față de prevederile de principiu din art. 1 din Legea nr. 165/2013, ținând cont de împrejurarea că recent, prin Decizia Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021 (Decizia nr. 189 din 18 martie 2021), s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 și că, pe de altă parte, în situații de speță similare, hotărârile în cauzele Ana Ionescu și alții contra României, Konya și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că despăgubirea ce trebuie plătită de stat trebuie să fie corespunzătoare cu valoarea actuală a proprietăților [interpretare ce se impune, conform art. 20 alin. (2) din Constituția României, legislației interne contrare], tribunalul a constatat că despăgubirile la care sunt îndreptățiți reclamanții trebuie raportate la valoarea actuală, de piață, a imobilelor, pentru a se afla într-o situație similară cu cazul în care restituirea în natură a proprietăților ar fi fost posibilă. ... 32. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a susținut că hotărârea atacată este, în parte, netemeinică și nelegală, sub aspectul nedezbaterii categoriei de folosință a imobilului-teren. De asemenea, a înțeles să critice sentința și din perspectiva faptului că evaluarea imobilului se face în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, potrivit art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, iar din dosar nu rezultă ce categorie de folosință avea întreaga suprafață de teren, în prezent aflându-se în imposibilitatea obiectivă de a aplica grila notarială. De aceea, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, astfel cum se arată la art. 21 alin. (6^1) din Legea nr. 165/2013, sau se aplică prezumțiile relative instituite la art. 15^1 alin. (1) din același act normativ. ... 33. Apelanta-pârâtă a solicitat, de asemenea, modificarea sentinței sub aspectul evaluării realizate de instanța de judecată prin raportare la normele cuprinse în grila Camerei Notarilor Publici din 2020, apreciind că o asemenea evaluare conduce spre o soluție aflată în afara cadrului legal, contrară efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, care au incidență asupra stării actului normativ declarat neconstituțional. ... 34. Apelanta-pârâtă a înțeles să critice sentința atacată și sub aspectul reținerii eronate a valorii de piață a imobilului notificat, cu încălcarea dispozițiilor art. 50 lit. b) și art. 21 alin. (6) și (7) din Legea nr. 165/2013. Evaluarea imobilului notificat, astfel cum a fost reținută de instanța de fond, trebuie să urmărească valorile din grila notarilor publici, și nu pe cele de piață, acest tratament putând conduce la inegalități între titularii drepturilor. ... 35. Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant B, în nume personal și în calitate de unic moștenitor al reclamantei C, a solicitat respingerea apelului declarat de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. ... 36. La termenul din 12 octombrie 2021, Curtea, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, a pus în discuție necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea chestiunii de drept enunțate la paragraful 9 din prezenta decizie. ... 37. Prin Încheierea din 9 noiembrie 2021, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății până la pronunțarea hotărârii prealabile. ... ... ...