Decizia CCR nr. 957/2012Paragraful 11

În opinia autorului excepţiei, aceste principii constituţionale constituie garanţii ale dreptului de proprietate care nu pot fi eludate de către legiuitor, în caz contrar fiind încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept şi în art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 234 din 20 decembrie 1999 şi nr. 923 din 23 iunie 2009, prin care s-a statuat că imobilele prevăzute la poziţiile 11, respectiv 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România constituie proprietatea privată (...) şi beneficiază de protecţia acesteia, instituită pri n art. 41 alin. (1) şi (2) [devenit art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţia revizuită în 2003 ], precum şi prin art. 135 alin. (6) din Constituţie [devenit art. 136 alin. (5) din Constituţie ]. De aceea, Guvernul nu poate să dispună prin ordonanţă de urgenţă de acest bun care nu se mai află în proprietatea statului. În acelaşi sens, invocă şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 21 februarie 1986 şi din 23 septembrie 1982, pronunţate în cauzele James şi alţii împotriva Marii Britanii şi, respectiv, Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei.