Decizia ÎCCJ nr. 4/2022 (HP)Punctul II
Punctul II
II. Expunerea succintă a cauzei
Curtea de Apel București - Secția a-II-a penală este învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelului declarat de inculpatul F.M. împotriva Sentinței penale nr. 645 din 23 septembrie 2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București.
Prin această sentință s-a dispus condamnarea inculpatului F.M. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 228 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) raportat la art. 43 alin. (5) din Codul penal, constând în aceea că inculpatul, profitând de neatenția persoanei vătămate, i-a sustras acesteia din buzunar telefonul mobil.
Incidența agravantei prevăzute de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, respectiv furtul săvârșit „de o persoană mascată, deghizată sau travestită“, a fost reținută în considerarea faptului că inculpatul a comis fapta purtând o mască de protecție ce îi acoperea nasul și gura, în timp ce se afla în interiorul unui spațiu comercial.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul F.M., care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul încadrării juridice a faptei, în argumentarea motivelor de apel arătându-se, în esență, că fapta nu întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de furt calificat, ci ale infracțiunii de furt, în considerarea faptului că purtarea măștii de protecție în acel spațiu era obligatorie la data respectivă.
La termenul din data de 26 octombrie 2021, Curtea de Apel București - Secția a-II-a penală, din oficiu, a pus în discuție sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se statueze, de principiu, dacă „în situația în care infracțiunea de furt este comisă de o persoană ce poartă o mască, într-un spațiu unde purtarea măștii este obligatorie, se reține varianta calificată a infracțiunii de furt prevăzute de dispozițiile art. 228 alin. (1) -art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal“.
Prin încheierea de la aceeași dată, instanța de trimitere a constatat îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală și, ca urmare, a dispus sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate.
În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile. ...
Sursa oficială ↗