Decizia CCR nr. 153/2026Punctul 36

36. Se mai apreciază că nu există nicio justificare obiectivă pentru un demers legislativ care să vizeze doar pensiile de serviciu ale personalului din justiție, atât timp cât impactul bugetar generat de plata acestora nu a fost prezentat în mod oficial de Guvern prin indicarea unor cifre care să ofere un temei solid și pertinent pentru demersul său de a reduce exclusiv pensiile de serviciu ale personalului din justiție. În sensul de mai sus, se arată că din informațiile neoficiale aferente anului 2024, oferite publicului larg de instituțiile de resort, pot fi deduse următoarele cifre relevante: din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri din cadrul Serviciului Român de Informații, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului de Protecție și Pază, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai Corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi). Se mai arată că pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei, iar bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei - cea mai mare parte a acestei sume este alocată Ministerului Afacerilor Interne, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de Ministerul Apărării Naționale cu peste 5,5 miliarde de lei și Serviciul Român de Informații, cu peste 1,08 miliarde de lei. ...