Decizia CCR nr. 559/2012Paragraful 40

Autorul excepţiei invocă o pretinsă inegalitate de tratament juridic în ceea ce priveşte sancţiunile ce intervin în cazul amplasării de construcţii fără autorizaţie sau cu depăşirea limitelor autorizaţiei de construire pe terenuri aflate în proprietate publică din localităţile sau staţiunile turistice aflate pe teritoriul Mării Negre, care se sancţionează, în temeiul actului normativ criticat, cu desfiinţarea construcţiilor, şi aceeaşi faptă săvârşită în alte zone ale ţării, pentru care se aplică, potrivit Legii nr. 50/1991, atât sancţiunea amenzii contravenţionale, cât şi sancţiunea desfiinţării construcţiilor. Sub acest aspect, Curtea observă că această critică provine dintr-o interpretare restrictivă a domeniului de aplicabilitate a ordonanţei de urgenţă menţionate, care, în realitate, nu vizează numai construcţiile din zona litoralului Mării Negre, ci toate construcţiile cu destinaţie turistică, indiferent de aria geografică în care acestea au fost edificate. Prin Legea de aprobare nr. 3/2011, legiuitorul a adus precizări care înlătură orice echivoc, enumerând categoriile de construcţii la care se referă, şi anume toate construcţiile cu destinaţie turistică din zonele cu potenţial turistic, staţiunile turistice, zonele construite protejate, zonele de protecţie a monumentelor istorice, rezervaţiile naturale şi alte asemenea, precum şi construcţiile cu destinaţie turistică şi construcţiile realizate în limita a 200 de metri de la linia de coastă, din staţiunile turistice şi din localităţile aflate pe litoralul Mării Negre. Aşadar, legiuitorul a urmărit, prin reglementarea criticată, protejarea tuturor zonelor cu potenţial turistic din ţară. Curtea constată că nu poate reţine contrarietatea dintre prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 şi art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, reţinând că, în jurisprudenţa sa, a statuat că principiul constituţional al egalităţii nu are semnificaţia uniformităţii, existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice diferite pentru situaţii care sunt diferite, în cazul în care aceasta se justifică în mod raţional şi obiectiv.