Decizia CCR nr. 548/2012Paragraful 20

Totodată, prevederile de lege criticate sunt ambigue şi contradictorii sub aspectul modului de stabilire a sumelor datorate. Astfel, se folosesc mai mulţi termeni în funcţie de care ar urma să se stabilească baza de calcul a contribuţiei: încasări, volum de vânzări şi venituri trimestriale obţinute. De asemenea, arată că baza de calcul variază în funcţie de modul de comercializare a medicamentelor şi de subiectul de impunere din cadrul lanţului de distribuţie. Astfel, dacă produsele medicamentoase sunt comercializate de deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă, atunci baza de calcul va fi formată din veniturile/încasările calculate pe baza preţului de producător, în timp ce comercializarea efectuată de distribuitorul angro de medicamente va determina o bază de calcul a veniturilor/încasărilor calculată pe baza preţului de distribuţie. De asemenea, un alt aspect îl constituie baza de calcul prin raportare la totalul veniturilor realizate de un producător din vânzarea medicamentelor, o temeinică raportare trebuind a lua în calcul veniturile înregistrate per produs. Totodată, arată că subiecţii de plată vizaţi de normele indicate nu sunt în măsură a cunoaşte obiectiv care anume încasări sau venituri trebuie declarate şi luate în calcul pentru determinarea bazei de calcul la care se aplică contribuţia. Astfel, potrivit legilor aplicabile, subiecţii de plată pot cunoaşte doar care sunt produsele comercializate incluse în lista de medicamente de care beneficiază asiguraţii. Apoi, nici veniturile din vânzarea medicamentelor nu pot fi determinate, de vreme ce nu toate aceste medicamente sunt efectiv compensate şi, de asemenea, este foarte greu de determinat valoarea medicamentelor utilizate în tratamentul spitalicesc şi suportate din fonduri publice.