Decizia CCR nr. 500/2012Paragraful 20

De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, faptele contravenţionale se subsumează noţiunii autonome de "acuzaţie în materie penală" ca urmare a aplicării a 3 criterii: calificarea faptei în dreptul intern, natura faptei incriminate şi natura şi gravitatea sancţiunii, criterii care nu trebuie îndeplinite cumulativ. Contravenienţii ar trebui, astfel, să beneficieze de toate drepturile specifice materiei penale, inclusiv posibilitatea contestării hotărârii judecătoreşti pronunţate în fond, cu respectarea art. 20 şi art. 148 din Legea fundamentală. Din această perspectivă, prevederile legale criticate aduc atingere atât dispoziţiilor art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cât şi celor ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţie. În acest sens sunt hotărârile din 21 februarie 1975, 16 decembrie 1992, 21 februarie 1984, 7 octombrie 1988 şi 2 septembrie 1998 pronunţate în cauzele Golder împotriva Marii Britanii, Edwards împotriva Marii Britanii, Ozturk împotriva Germaniei, Salabiaku împotriva Franţei şi Lauko împotriva Slovaciei.