Decizia CCR nr. 500/2012Paragraful 41

2. Prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) -(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi art. 129 potrivit cărora, "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", Curtea urmează să îşi reconsidere jurisprudenţa în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate având în vedere că, în practică, unele instanţe de judecată, în lipsa unei căi de atac împotriva hotărârilor pe care le pronunţă, absolutizează prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în materia circulaţiei pe drumurile publice. Aceste instanţe nu îşi mai exercită astfel rolul activ în ceea ce priveşte administrarea tuturor probelor utile, pertinente şi concludente în cauză, respingând astfel plângerile contravenţionale fără a intră în cercetarea fondului.