Decizia CCR nr. 508/2012Paragraful 20

Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie , stabilirea competenţei şi a procedurii de judecată este atributul legiuitorului, sens în care, pentru o mai bună înfăptuire a actului de justiţie, în caz de indivizibilitate sau conexitate cauzele trebuie reunite. Prin urmare, nu poate fi primită critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil. De altfel, o asemenea susţinere porneşte de la o premisă indusă potrivit căreia Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, spre deosebire de Direcţia Naţională Anticorupţie, ar fi o structură care, cu prilejul instrumentării unei cauze penale, nu respectă exigenţele referitoare la respectarea drepturilor specifice unui proces echitabil ori la egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa autorităţilor. Teza avansată nu poate fi primită, întrucât atât Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cât şi Direcţia Naţională Anticorupţie au fost concepute potrivit dispoziţiilor Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, cu modificările şi completările ulterioare, ca structuri cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, compuse din procurori ce se supun deopotrivă, în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 132, aceloraşi principii referitoare la legalitate, imparţialitate şi control ierarhic.