Decizia CCR nr. 95/2026Punctul 99

99. În prezenta cauză, autorul sesizării nu se limitează doar să critice pentru neconstituționalitate o ordonanță de urgență (Ordonanța de urgență nr. 180/2020) modificată printr-o altă ordonanță (Ordonanța Guvernului nr. 7/2025), cu prilejul aprobării prin lege a acestei din urmă ordonanțe - ceea ce este posibil -, însă solicită Curții să se extindă în același cadru procesual asupra unui text dintr-o lege distinctă în vigoare [art. 83 alin. (1) din Legea nr. 95/2006], susținând că respectivul text legal constituie temeiul pentru emiterea unei hotărâri a Guvernului (Hotărârea Guvernului nr. 657/2022) ce ar depăși prin propriul conținut normativ limitele legale stabilite prin însăși legea-cadru. Însă, spre deosebire de Ordonanța Guvernului nr. 7/2025, Legea nr. 95/2006 nu constituie obiectul legii de aprobare examinate în prezenta cauză și nici nu este posibil ca o lege în vigoare să fie aprobată ulterior printr-o altă lege, astfel că o asemenea solicitare nu poate avea niciun temei constituțional sau legal, iar Decizia Curții Constituționale nr. 1.640 din 10 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 414/2010, invocate în susținerea acestei cereri, nu au nicio relevanță în acest context, pentru a se putea pretinde aplicabilitatea mutatis mutandis. ...