Decizia CCR nr. 440/2012Paragraful 20

Dispoziţiile legale criticate de către autorul excepţiei se referă la "întreprindere", noţiune definită la art. 2, prin care se înţelege "orice formă de organizare a unei activităţi economice, autonomă patrimonial şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte şi fapte de comerţ, în scopul obţinerii de profit, în condiţii de concurenţă, respectiv: societăţi comerciale, societăţi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţii familiale autorizate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare". Or, potrivit art. 1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, profesia de avocat este liberă şi independentă, având un conţinut precizat la art. 3 din aceeaşi lege, care exclude ideea că ar putea consta şi din efectuarea de acte de comerţ.