Decizia ÎCCJ nr. 21/2021 (RIL)Punctul V

V. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 32. Analizând orientările jurisprudențiale identificate în practica instanțelor, procurorul general a apreciat ca fiind în spiritul legii prima orientare jurisprudențială (prezentată la punctul 14 din prezenta decizie). ... 33. În fundamentarea punctului său de vedere a arătat că obiectul acțiunilor în care s-au pronunțat hotărârile judecătorești supuse examinării îl constituie solicitarea de despăgubiri întemeiate pe dispozițiile care reglementează răspunderea civilă delictuală, pentru fapta de comunicare publică de fonograme sau de reproduceri ale acestora și de prestații artistice din domeniul audiovizual, fără autorizarea prealabilă din partea organismului de gestiune colectivă și fără plata remunerațiilor cuvenite titularilor ale căror drepturi sunt gestionate de către Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM). ... 34. Potrivit dispozițiilor din Codul de procedură civilă, în materia răspunderii civile delictuale sunt competente, din punct de vedere teritorial, mai multe instanțe, alegerea între acestea revenind reclamantului. ... 35. În considerarea criteriului alternativ prevăzut de art. 113 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă, locul unde s-a produs prejudiciul nu este echivalentul locului unde trebuie făcută plata, întrucât acțiunea are ca obiect plata remunerațiilor datorate de pârât în temeiul răspunderii civile delictuale, ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, în lipsa unei convenții de stabilire a locului plății. ... 36. Or, conform dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă, instanța locului de plată este competentă în cererile privitoare la obligațiile ce izvorăsc dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare, ceea ce nu este cazul în speță. ... 37. Prejudiciul devine cert după utilizarea efectivă și poate fi cuantificat în funcție de spațiul în care a avut loc respectiva utilizare și de durata acesteia, pe baza documentelor aflate în posesia utilizatorului, dat fiind că ambele modalități de calcul prevăzute de art. 188 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 8/1996) - câștigul nerealizat sau triplul remunerațiilor legal datorate pentru acel tip de utilizare - presupun raportarea la remunerația prevăzută de metodologie. ... 38. Față de aceste circumstanțe, locul în care devine certă și, deci, se produce pierderea pecuniară pretinsă de către beneficiar este chiar locul în care a avut loc respectiva comunicare publică. Prin urmare, rezultă ca fiind lipsită de relevanță, pentru identificarea locului producerii prejudiciului, împrejurarea că plata remunerațiilor trebuia făcută într-un anumit cont bancar al reclamantei, întrucât litigiile în discuție nu sunt întemeiate pe existența unor convenții, așadar, locul unde s-a produs prejudiciul, în sensul art. 113 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă, nu poate fi considerat locul unde trebuie făcută plata. ... 39. Locul plății are relevanță în examinarea fondului raportului juridic dedus judecății, pentru stabilirea îndreptățirii la despăgubiri a reclamantei, însă nu și pentru determinarea competenței pe baza locului producerii prejudiciului, în condițiile în care art. 113 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă nu are în vedere locul reparării prejudiciului. ... 40. De aceea, nu se poate stabili competența în favoarea instanței în a cărei rază teritorială se află sediul creditorului ori banca unde reclamantul își are deschis contul în care trebuiau plătite remunerațiile. Acel loc este legat de consecințele negative ulterioare producerii prejudiciului. ... 41. Pierderea patrimonială a survenit chiar în locul în care a fost săvârșită fapta ilicită, iar stabilirea competenței în funcție de acesta răspunde cerințelor de facilitare a administrării probelor și de organizare utilă a justiției. ... 42. Prin urmare, pentru stabilirea locului producerii prejudiciului este relevant locul în care este lezată valoarea socială ocrotită de lege, respectiv locul producerii prejudiciului nemijlocit, care constituie consecința imediată a faptei ilicite. ... 43. În consecință, procurorul general a apreciat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 107, art. 113 alin. (1) pct. 3 și pct. 9 și art. 116 din Codul de procedură civilă, în cauzele având ca obiect acțiunile în pretenții formulate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, constând în obligarea utilizatorilor de a achita remunerațiile cuvenite pentru comunicarea publică/radiodifuzarea neautorizată a operelor muzicale/fonogramelor de comerț sau publicate în scop comercial, în determinarea instanței competente teritorial, locul producerii prejudiciului este același cu locul săvârșirii faptei ilicite, respectiv locul efectuării comunicărilor publice neautorizate. ... ...