Decizia ÎCCJ nr. 20/2021 (RIL)Punctul 8

8. Doamna procuror Luminița Nicolescu apreciază că a doua orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii. În acest sens arată că scopul urmărit de legiuitor a fost acela de a asigura, în principiu, unicitatea instanței de executare, pentru a elimina procedurile paralele și contrazicerile între hotărârile judecătorești pronunțate în cadrul acestora. În ipoteza unui titlu executoriu vizând o pluralitate de debitori, executarea silită demarată în temeiul acestuia se încuviințează, prin raportare la art. 112 alin. (1) și art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă, de judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul oricăruia dintre debitorii principali. Ca atare, în această ipoteză, dacă instanța care a încuviințat executarea silită a fost competentă teritorial prin raportare la dispozițiile anterior evocate, dată fiind unicitatea instanței de executare, se impune ca aceasta să soluționeze și contestația la executare formulată de debitorul al cărui domiciliu nu a determinat competența instanței de executare, la momentul încuviințării executării silite. ...