Decizia ÎCCJ nr. 20/2021 (RIL)Punctul VII

ÎCCJ · recurs în interesul legii · 27.09.2021 · dosar 1.696/1/2021
Punctul VII
VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 26. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind în litera și în spiritul legii a doua orientare jurisprudențială. ... 27. În argumentarea punctului de vedere exprimat a arătat că scopul urmărit de legiuitorul noului Cod de procedură civilă a fost acela de a asigura, în principiu, unicitatea instanței de executare, pentru a elimina procedurile paralele și contrazicerile între hotărârile judecătorești pronunțate în cadrul acestora. ... 28. În ipoteza unui titlu executoriu vizând o pluralitate de debitori, executarea silită demarată în temeiul acestuia se încuviințează, prin raportare la art. 112 alin. (1) și art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă, de judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul oricăruia dintre debitorii principali; în cazul în care printre debitori sunt și obligați accesoriu, competența instanței de executare se determină prin raportare la domiciliul/sediul debitorilor principali. ... 29. Necompetența teritorială a instanței care a încuviințat executarea silită poate constitui motiv de anulare a încheierii de încuviințare a executării silite în cadrul contestației la executare, statuările instanței care a încuviințat executarea silită, inclusiv sub aspectul competenței, neavând autoritate de lucru judecat, fiind pronunțate în procedură necontencioasă (art. 535 din Codul de procedură civilă). De asemenea, art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă prevede că încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestației la executare silită, introdusă în condițiile prevăzute de lege, dispozițiile art. 712 alin. (3) rămânând aplicabile. ... 30. Acest din urmă text legal [art. 712 alin. (3) din Codul de procedură civilă] prevede că, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale. ... 31. În schimb, dacă instanța care a încuviințat executarea silită a fost competentă teritorial, prin raportare la art. 112 alin. (1) și la art. 651 alin. (1) din același cod, dată fiind unicitatea instanței de executare, se impune ca aceasta să soluționeze și contestația la executare, chiar dacă aceasta din urmă este formulată de către debitorul al cărui domiciliu nu a determinat competența instanței de executare la momentul încuviințării executării silite. ... 32. Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) , coroborat cu art. 651 alin. (3) din Codul de procedură civilă care prevede că „Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe“. Din moment ce instanța competentă să judece contestația la executare este instanța de executare și cum, potrivit definiției date acesteia de art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află domiciliul/sediul oricăruia dintre debitorii care figurează în titlul executoriu la data sesizării organului de executare, rezultă că momentul la care se face aprecierea asupra competenței instanței de executare este acela al sesizării organului de executare cu cererea de executare silită. ... 33. Întrucât sesizarea executorului judecătoresc cu cererea de executare silită nu poate fi făcută decât de creditor, este evident că instanța învestită cu contestația la executare, în calitatea acesteia de instanță de executare, este aceea care a încuviințat inițial executarea silită la cererea creditorului, mediată prin intermediul organului de executare, și care, prin voința legii, are prorogare de competență și în materia contestației la executare pe care o introduce ulterior oricare dintre debitori. ... 34. În concluzie, în ipoteza unui titlu executoriu vizând o pluralitate de debitori, dacă instanța care a încuviințat executarea silită a fost competentă teritorial, prin raportare la art. 112 alin. (1) și art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dată fiind unicitatea instanței de executare, se impune ca aceasta să soluționeze și contestația la executare formulată de către debitorul al cărui domiciliu nu a determinat competența instanței de executare la momentul încuviințării executării silite. ... ...
Sursa oficială ↗