Decizia CCR nr. 374/2025Punctul 13
Punctul 13
13. Cu privire la această a doua ipoteză se arată că, în timpul exercitării mandatului de Președinte al României, o persoană nu poate fi condamnată definitiv decât pentru infracțiunea de înaltă trădare, astfel că numai în acest caz ar putea înceta "calitatea de șef de al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv". După încetarea mandatului, foștii președinți își pierd drepturile acordate în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate. Trimiterea din textul Legii nr. 406/2001 la o pedeapsă privativă de libertate a fost făcută în mod intenționat, explicația acestei opțiuni legislative putând fi regăsită în raportul Comisiei juridice din Senat, raport întocmit în procedura legislativă care s-a finalizat cu adoptarea Legii nr. 406/2001 ("Pentru a nu fi decăzut din drepturi în cazurile mărunte, pentru care a fost aplicată o amendă penală"). Așadar, angajarea răspunderii penale a foștilor președinți ai României nu conduce în mod automat la pierderea drepturilor prevăzute în Legea nr. 406/2001, ci numai în situația aplicării unei pedepse privative de libertate. ...
Sursa oficială ↗