Decizia ÎCCJ nr. 31/2021 (HP)Punctul IX

IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 60. Prin Decizia nr. 50 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 5 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 22 din secțiunea a 6-a, capitolul VIII, anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă sintagma «specialist din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete» are în vedere categoria specialiștilor din parchete sau are în vedere și categoria specialiștilor antifraudă detașați în cadrul acelorași parchete în funcția de specialist, în baza art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare, corelat cu art. 24 din același act normativ.“ ... 61. La nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate hotărâri definitive numai în sensul primei opinii, respectiv: – Decizia nr. 6207 din 5 decembrie 2019, prin care s-a reținut că, în cazul ofițerilor de poliție judiciară și al specialiștilor care nu exercită funcții de conducere, salarizarea se face în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, care fac trimitere la capitolul I lit. B nr. crt. 4, drepturile salariale ale acestora plecând de la nivelul indemnizației procurorului de la parchetul de pe lângă judecătorie, urmând a fi aplicate majorările prevăzute de lege la această bază; ... – Decizia nr. 2.291 din 3 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.269/2/2018, prin care s-a reținut că intenția legiuitorului atunci când s-a referit la salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în cuprinsul art. 22 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, a fost aceea de a face trimitere la capitolul I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la aceeași lege, în integralitatea sa, care cuprinde toate treptele de vechime în funcție; ... – Decizia nr. 2.633 din 17 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.195/2/2018, prin care s-a reținut că, având în vedere că art. 22 alin. (1) din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 face trimitere la cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la aceeași lege, fără a face vreo altă distincție, în cazul reclamanților trebuia să fie aplicată în întregime modalitatea de stabilire a drepturilor salariale pentru procurorul cu grad de judecătorie, atât în raport cu gradația aferentă vechimii în muncă, cât și în raport cu vechimea în funcție. ... ... ...