Decizia ÎCCJ nr. 33/2021 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării, care susțin admisibilitatea procedurii 19. Instanța de trimitere, procedând la analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru declanșarea procedurii pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apreciat că acestea sunt întrunite cumulativ, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare. ... 20. Este îndeplinită condiția existenței unei cauze în curs de judecată în ultimă instanță. Obiectul Dosarului nr. 2.241/306/2018 este „tăgăduirea paternității“, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. a) coroborat cu art. 466 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, decizia pronunțată de tribunal este definitivă, cauza fiind soluționată în ultimă instanță. ... 21. Soluționarea fondului cauzei depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere - problema care se pune în speță este calificarea acțiunii, respectiv dacă este imprescriptibilă sau prescriptibilă, iar în această ultimă ipoteză, lămurirea termenului de prescripție aplicabil. ... 22. Potrivit dispozițiilor art. 54 alin. 1 și 2 din Codul familiei, în forma în vigoare la momentul nașterii reclamantei, „Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului. Acțiunea în tăgăduirea paternității poate fi pornită numai de soț; moștenitorii acestuia pot continua acțiunea pornită de el.“ ... 23. Ulterior, prin Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001, Curtea Constituțională a constatat că „dispozițiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei sunt neconstituționale în măsura în care nu recunosc decât tatălui, iar nu și mamei și copilului născut în timpul căsătoriei, dreptul de a porni acțiunea în tăgăduirea paternității.“ ... 24. Această decizie a deschis dreptul la acțiunea în tăgăduirea paternității și copilului născut în timpul căsătoriei, cum este și reclamanta, însă, pentru a fi analizată pe fond, trebuie mai întâi stabilit dacă acțiunea este imprescriptibilă, cum susține apelanta, sau este prescriptibilă, cum consideră intimata, iar în acest caz, care este termenul de prescripție aplicabil. ... 25. Tribunalul apreciază că, față de data nașterii apelantei-reclamante și efectele pe care le-a produs Decizia Curții Constituționale nr. 349 din 19 decembrie 2001, singurele dispoziții legale ce pot fi aplicate speței sunt cele cuprinse în art. 55 din Codul familiei, în forma în vigoare la data nașterii, respectiv: „Acțiunea în tăgăduirea paternității se prescrie în termen de șase luni de la data când tatăl a cunoscut nașterea copilului.“ ... 26. Numai că acestea au în vedere doar situația acțiunii pornite de tatăl prezumtiv al copilului, fiind stabilit nu doar termenul de 6 luni, ci și momentul de început al curgerii termenului și care, obiectiv, nu ar putea fi aplicat acțiunii promovate de copil. ... 27. Ca urmare a declarării neconstituționalității art. 54 alin. 2 din Codul familiei și menținerii în vigoare a dispozițiilor art. 55 alin. 1 din același cod, care prevede doar un termen de prescripție în ceea ce privește dreptul la acțiune al soțului mamei copilului, și anume 6 luni de la data când acesta a aflat de naștere, fără a se prevedea nimic cu privire la dreptul la acțiune când titulari sunt mama sau copilul, rezultă că în cauză se pune problema modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, în prezent abrogat, prin raportare la dispozițiile art. 54 alin. 2 din același cod, ca urmare a efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 349 din 19 decembrie 2001, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei sunt neconstituționale în măsura în care nu recunosc decât tatălui, iar nu și mamei și copilului născut în timpul căsătoriei, dreptul de a porni acțiunea în tăgăduirea paternității. ... 28. În consecință, există legătură de cauzalitate între soluționarea cauzei pe fond și chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită. ... 29. Chestiunea de drept este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii. Tribunalul a apreciat că, în ciuda vechimii adoptării dispozițiilor legale a căror interpretare prezintă o dificultate deosebită, nu există o jurisprudență constantă, care să fi diluat caracterul de noutate al chestiunii de drept supuse analizei, soluțiile pronunțate de instanțe cu privire la acest aspect fiind izolate. ... 30. Mai mult, Tribunalul Sibiu a constatat, din jurisprudența pusă la dispoziția completului de judecată de către intimata-pârâtă D, că instanțele învestite cu soluționarea unor acțiuni în tăgăduirea paternității au aplicat termenul de prescripție de 3 ani reglementat prin art. 55 din Codul familiei, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2007. ... ...