Decizia CCR nr. 635/2025Punctul 25

25. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la aplicarea art. 21 din Constituție prin prisma art. 20 din aceasta și prin raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se arată că sunt invocate, în principal, aspecte ce țin de independența și imparțialitatea completului de judecată care soluționează o anumită cauză civilă. Se apreciază că, în măsura în care există elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea unui judecător, există un astfel de caz de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă. În concluzie, există un remediu intern pentru ca orice element relevant, în ceea ce privește o astfel de încălcare a dreptului la un proces echitabil, să poată fi avut în vedere de către o instanță de judecată. Aplicându-se principiul disponibilității, partea are obligația să își motiveze cererea de recuzare, iar judecătorul are posibilitatea de a se abține și se verifică din oficiu dacă există un motiv de incompatibilitate. În măsura în care există un motiv de incompatibilitate, consecința este nulitatea necondiționată a actului de procedură în condițiile în care se discută despre constituirea instanței. Există, de asemenea, posibilitatea invocării unui astfel de incident procedural inclusiv în faza de recurs, fiind astfel posibilă exercitarea unei căi de atac. În măsura în care în mod efectiv se încalcă dreptul la un proces echitabil, se poate ajunge la pronunțarea unei hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, însă oricum jurisprudența acesteia este reflectată în legislația internă. În sensul celor de mai sus se invocă și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 625 din 7 noiembrie 2024. ...