Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 85. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... X.1. Asupra admisibilității sesizării 86. Analiza condițiilor de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, care trebuie întrunite în mod cumulativ, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, relevă că sesizarea de față este admisibilă pentru argumentele ce vor succeda. ... 87. Sunt îndeplinite cerințele referitoare la existența unei cauze în curs de judecată, care se află în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să o soluționeze în ultimă instanță. ... 88. În cauza pendinte, instanța de judecată a fost sesizată în temeiul dispozițiilor art. 35 alin. (2) și (3) cu referire la art. 43 din Legea nr. 165/2013, pentru a se pronunța asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și a dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 165/2013, ca urmare a neemiterii deciziei în termenele legale de către entitatea învestită de lege. ... 89. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost dispusă în calea de atac a apelului, în curs de judecare pe rolul unei secții civile din cadrul Curții de Apel București (instanța de trimitere). ... 90. Conform art. 35 alin. (4) dinLegea nr. 165/2013, hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. Drept urmare, decizia pe care instanța de trimitere urmează a o pronunța este definitivă, în aplicarea art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 91. Este întrunită și condiția ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. ... 92. Instanța de trimitere, ca instanță de apel, urmează a evoca fondul pretențiilor în acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București - entitatea învestită de lege cu soluționarea cererii, ca urmare a incidenței art. 43 din Legea nr. 165/2013 -, acțiune ce a fost respinsă ca neîntemeiată în primă instanță. ... 93. În limitele învestirii prin motivele de apel este posibil ca, în măsura în care va considera că prima instanță a reținut în mod greșit tardivitatea cererii de retrocedare a terenului pe cale administrativă, instanța de apel să se pronunțe asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate, în aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) și (3) dinLegea nr. 165/2013, așadar, asupra calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii. ... 94. Art. 43 dinLegea nr. 165/2013 stabilește doar entitatea învestită de lege cu soluționarea cererilor depuse în temeiul art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 sau al art. 34 din Legea nr. 1/2000, care vizează terenuri cu categoria de curți-construcții, cereri nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, respectiv comisiile constituite pe lângă autoritățile publice locale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001. ... 95. Norma menționată nu prevede, însă, dacă cererile formulate în temeiul legilor fondului funciar vor fi soluționate tot în raport cu dispozițiile acelor legi sau, dimpotrivă, în baza Legii nr. 10/2001. ... 96. În aceste condiții nu este clar dacă stabilirea existenței și întinderii dreptului de proprietate de către instanța de judecată, în acțiunile formulate în temeiul art. 35 alin. (2) și (3) dinLegea nr. 165/2013, are loc prin aplicarea Legii nr. 10/2001 ori prin raportare la prevederile legii fondului funciar în baza căreia s-a formulat cererea. ... 97. Interesul dezlegării chestiunii de drept decurge din diferențele de tratament juridic aplicabil verificării și determinării persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii, relevate de legile fondului funciar, pe de o parte, și de Legea nr. 10/2001, pe de altă parte, care s-au conservat după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. ... 98. Din cele ce precedă reiese că soluționarea pe fond a cauzei pendinte depinde de dezlegarea ce ar urma să fie dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismul de unificare a practicii judiciare. ... 99. Această concluzie nu este pusă la îndoială de posibilitatea instanței de a soluționa apelul în două etape, dată fiind necesitatea rezolvării prioritare a chestiunii tardivității cererii de retrocedare a terenului pe cale administrativă. ... 100. În mod evident, în ipoteza în care s-ar considera că prima instanță, în mod greșit, nu a intrat în judecata fondului, instanța de apel poate pronunța o decizie intermediară, de admitere a apelului și de anulare a sentinței, în temeiul art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, urmată de o decizie prin care se evocă fondul. ... 101. Norma de procedură nu impune, însă, vreo obligație în acest sens, un astfel de mod de soluționare a cauzei rămânând la latitudinea instanței de apel, astfel cum a arătat și instanța de trimitere în justificarea admisibilității sesizării de față. ... 102. Din perspectiva condiției legăturii chestiunii de drept cu cauza este suficient că instanța de trimitere este învestită cu soluționarea problemei ce constituie obiect al sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, independent de ordinea în care se impun a fi analizate criticile din cererea de apel. ... 103. În ceea ce privește noutatea chestiunii de drept se constată că și această condiție de admisibilitate este îndeplinită. ... 104. Înalta Curte de Casație și Justiție, în sesizări întemeiate pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, apreciază în continuare că acestea sunt admisibile din perspectiva noutății, ceea ce indică faptul că, după un interval mare de timp de la intrarea în vigoare, Legea nr. 165/2013 și-a păstrat aptitudinea de a genera interpretări contradictorii în practica judiciară. ... 105. Pe de altă parte, normele de competență a instanțelor de judecată în soluționarea acțiunilor prevăzute de art. 35 dinLegea nr. 165/2013 au fost modificate relativ recent. ... 106. Astfel, din perspectiva competenței materiale, prin art. III din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018), la art. 35 dinLegea nr. 165/2013 s-a introdus alineatul (1^1), prin care s-a prevăzut competența secțiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acțiunii, pentru toate litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor Legii nr. 165/2013. ... 107. De asemenea, art. 35 alin. (1) a fost modificat prin Legea nr. 111/2019 pentru modificarea alin. (1) al art. 35 dinLegea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 28 mai 2019), în ceea ce privește competența teritorială a instanțelor, în sensul că „Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării“. ... 108. Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul că, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul de față, curțile de apel au comunicat că nu au identificat hotărâri judecătorești relevante, cu excepția Curții de Apel București, care a transmis 11 hotărâri pronunțate de Tribunalul București și de Curtea de Apel București. De asemenea, instanța de trimitere a atașat 3 hotărâri judecătorești. ... 109. Din examinarea acestora reiese faptul că doar trei dintre acestea reflectă în mod real problema de drept în discuție: Sentința civilă nr. 2.520 din 6 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 45.511/3/2017, definitivă prin neapelare; Decizia nr. 838 din 24 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 24.074/3/2017; Decizia nr. 181 din 13 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 26.779/3/2017. ... 110. Alte hotărâri judecătorești comunicate relevă faptul că cererile de chemare în judecată au fost respinse în considerarea neincidenței art. 43 din Legea nr. 165/2013, fie pentru că terenul solicitat nu făcea parte din categoria de folosință prevăzută de acest text ori nu era liber de construcții (de exemplu, Decizia nr. 1.866 din 20 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 26.163/3/2017; Sentința civilă nr. 107 din 25 ianuarie 2018, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 25.078/3/2017, definitivă prin Decizia nr. 89 din 23 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă), fie pentru că obiectul cererii viza construcții (Decizia nr. 1.654 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 25.037/3/2017; Decizia nr. 1.060 din 22 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 24.629/3/2017; Decizia nr. 1.248 din 7 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 24.877/3/2017). ... 111. Alte hotărâri relevă faptul că incidența art. 43 din Legea nr. 165/2013 nu a fost stabilită, dispunându-se trimiterea spre rejudecare pentru clarificarea temeiului juridic al cererii formulate în temeiul legilor fondului funciar. A fost atașat, de asemenea, un regulator de competență, care a avut în vedere temeiul juridic invocat prin cererea de chemare în judecată, respectiv art. 35 dinLegea nr. 165/2013 (Sentința civilă nr. 92 din 28 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 4.364/4/2018). ... 112. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că practica judiciară ce reflectă chestiunea de drept de la nivelul Curții de Apel București nu este una semnificativă, astfel încât să se considere că s-ar fi cristalizat o jurisprudență constantă și consistentă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită. ... 113. Or, în absența unui număr semnificativ de hotărâri, chiar dacă cele selectate ca relevante au fost pronunțate încă din anul 2018, este întrunită cerința noutății chestiunii de drept, în accepțiunea art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 114. Este îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sau ca această problemă să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, întrucât chestiunea de drept nu a făcut obiectul unei dezlegări în cadrul mecanismelor procedurale de unificare a jurisprudenței. ... ... X.2. Asupra fondului sesizării 115. Prin întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismului de unificare jurisprudențială, instanța de trimitere solicită clarificarea legii aplicabile pentru stabilirea calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în ipotezele prevăzute de art. 43 din Legea nr. 165/2013, în sensul identificării normelor incidente, respectiv cele din legile fondului funciar ori cele din Legea nr. 10/2001. ... 116. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că art. 43 din Legea nr. 165/2013 nu poate fi interpretat în sensul că permite aplicarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 în ipotezele vizate. ... 117. Cu titlu preliminar, se impun precizări cu privire la obiectul întrebării adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție, care vizează doar stabilirea normelor de drept substanțial, respectiv a celor în temeiul cărora se stabilește calitatea de persoană îndreptățită. ... 118. Potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, în cazul în care entitatea învestită de lege nu soluționează cererile de acordare a măsurilor reparatorii și nu emite o decizie în termenele prevăzute la art. 33 și 34 din aceeași lege, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa într-un anumit termen instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) din art. 35, respectiv secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul vizat de cererile nesoluționate de către entitatea învestită de lege. ... 119. După cum rezultă din art. 35 alin. (3) , instanța de judecată învestită în acest temei se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 165/2013. ... 120. Așadar, întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă analiza temeiniciei acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013, iar stabilirea titularului și a întinderii dreptului subiectiv dedus judecății reprezintă, în mod evident, aspectul ce trebuie tranșat de către instanța de judecată cu prioritate față de stabilirea naturii măsurilor reparatorii cuvenite titularului dreptului. ... 121. Din această perspectivă, dezlegarea solicitată poate fi circumscrisă strict întrebării formulate de instanța de trimitere, fără a se extinde răspunsul la aplicarea Legii nr. 10/2001 în ansamblul său. ... 122. Cât privește noțiunea de „persoană îndreptățită“ la care se referă întrebarea, cu toate că aceasta este specifică Legii nr. 10/2001 și, din acest punct de vedere, ar părea inadecvată într-o dezlegare a chestiunii de drept în sensul aplicării legilor fondului funciar, se impune folosirea sa și într-o astfel de situație, întrucât Legea nr. 165/2013 a operat o unificare sub aspect terminologic a referirii la titularul unei cereri de acordare de măsuri reparatorii, respectiv de reconstituire a dreptului de proprietate privată. ... 123. Conform art. 3 pct. 2 dinLegea nr. 165/2013, „persoana care se consideră îndreptățită“ este „persoana care a formulat și a depus, în termen legal, la entitățile învestite de lege cereri din categoria celor prevăzute la pct. 1, care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi“. Sunt socotite „cereri“, conform art. 3 pct. 1, în egală măsură, notificările formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 și cererile formulate în temeiul legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 169/1997). ... 124. Potrivit art. 3 pct. 3, „persoana îndreptățită“ reprezintă „persoana căreia i-a fost recunoscut dreptul la restituire în natură sau, după caz, la măsuri reparatorii“, așadar, indiferent de actul normativ cu caracter reparator în temeiul căruia s-au formulat diferitele cereri ale foștilor proprietari sau ale moștenitorilor acestora. ... 125. Sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție circumstanțiază stabilirea calității de persoană îndreptățită, în sensul Legii nr. 165/2013, în ipoteza aplicării dispozițiilor art. 43 din aceeași lege, în cadrul acțiunilor prevăzute de art. 35, în care se derulează și judecata în cauza pendinte pe rolul instanței de trimitere. ... 126. Potrivit art. 43 din Legea nr. 165/2013, „Cererile depuse în temeiul art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 34 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, care vizează teren cu categoria de curți-construcții, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se transmit comisiilor constituite pe lângă autoritățile publice locale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, în vederea soluționării“. ... 127. Textul de lege citat prevede în mod expres schimbarea entității învestite de lege cu soluționarea cererilor depuse în temeiul art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 și al art. 34 din Legea nr. 1/2000, care vizează teren cu categoria de curți-construcții, nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. ... 128. În acest temei, cererile respective, în măsura în care sunt întrunite toate cerințele de aplicare a prevederilor art. 43 din Legea nr. 165/2013, nu vor mai fi soluționate de către comisiile de fond funciar constituite în baza Legii nr. 18/1991 - acestea continuând să reprezinte entități învestite de lege, conform art. 3 pct. 4 lit. c) dinLegea nr. 165/2013, pentru celelalte cereri depuse în temeiul legilor fondului funciar -, ci de către entitățile învestite cu aplicarea Legii nr. 10/2001. ... 129. Dubiul de interpretare creat de art. 43 din Legea nr. 165/2013 este legat de intenția legiuitorului cu privire la legea de soluționare a acestor cereri, respectiv dacă acest transfer de competență generează și aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001 la soluționarea cererilor, astfel încât calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru terenurile vizate de art. 43 să fie stabilită potrivit Legii nr. 10/2001. ... 130. S-ar putea considera că intenția legiuitorului a fost aceea a aplicării Legii nr. 10/2001, rezultată din economia Legii nr. 165/2013 în ansamblul său, în contextul căreia trebuie citit art. 43. ... 131. Asemenea argument de interpretare a art. 43 nu poate fi, însă, reținut. ... 132. Indiscutabil, Legea nr. 165/2013, după cum relevă chiar titlul și după cum reiese din conținutul său, și-a propus reglementarea unor măsuri unitare pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, indiferent de actul normativ cu caracter reparator în temeiul căruia s-au formulat diferitele cereri ale foștilor proprietari sau ale moștenitorilor acestora. ... 133. Din acest motiv se poate vorbi, de principiu, despre un regim juridic unitar al naturii măsurilor reparatorii, dar chiar și în această privință s-a făcut trimitere la legea în temeiul căreia au fost formulate cererile, cum este cazul chiar al art. 1, care stabilește regula restituirii în natură a imobilelor, indiferent de actul normativ cu caracter reparator; în al doilea alineat, însă, pentru situația în care restituirea în natură nu este posibilă, legiuitorul a indicat măsurile reparatorii diferite prevăzute de acte normative distincte. ... 134. Se poate observa așadar că, ori de câte ori a urmărit schimbarea unor elemente definitorii în conținutul legilor reparatorii, Legea nr. 165/2013 a prevăzut acest lucru în mod expres, inclusiv prin trimiterea explicită la unul sau altul dintre actele normative cu caracter reparator. ... 135. Or, art. 43 nu a inclus o asemenea trimitere la conținutul Legii nr. 10/2001, nici măcar parțială, în sensul că un element sau altul relevant în analiza cererilor va fi supus dispozițiilor Legii nr. 10/2001. ... 136. Unicul aspect prevăzut în mod expres în art. 43 este cel referitor la competența de soluționare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, a anumitor cereri depuse în temeiul legilor fondului funciar, fără vreo referire la legea aplicabilă soluționării acestora. ... 137. În același timp, problema legii aplicabile existenței și întinderii dreptului de proprietate, pentru stabilirea îndreptățirii la măsuri reparatorii, aduce în discuție domeniul de aplicare al legilor cu caracter reparator. ... 138. În acest context, art. 8 din Legea nr. 10/2001 a delimitat în mod clar domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 de cel al legilor fondului funciar. ... 139. Astfel, alin. (1) al art. 8 prevede că „Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.“ ... 140. Condițiile pentru ca titularul unei cereri având ca obiect acordarea măsurilor reparatorii sau, după caz, reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unui imobil să fie socotit „persoană îndreptățită“ nu pot fi disociate de regimul juridic al imobilului ce face obiectul cererii. ... 141. Nu este cazul, desigur, al cererilor greșit îndreptate sau al cererilor formulate în temeiul altei legi decât cea care reglementa regimul juridic al imobilului, doar pentru a eluda dispozițiile imperative ale legii aplicabile privind termenul de depunere. ... 142. În acest sens, de exemplu, art. 8.2 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, cu modificările și completările ulterioare, prevede că: „În cazul în care s-au depus notificări cu privire la imobilele prevăzute la alin. (1) al art. 8 din lege, acestea, în temeiul art. V alin. (2) din titlul I dinLegea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, urmează a fi înaintate, în vederea soluționării, comisiilor comunale, orășenești și municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.“ ... 143. Or, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, terenurile vizate de art. 43 au fost considerate de legiuitor ca intrând în domeniul de aplicare al legilor fondului funciar (în cauza pendinte pe rolul instanței de trimitere, al Legii nr. 1/2000: cererea a fost formulată în temeiul art. III dinLegea nr. 247/2005, ce viza acel act normativ, iar situația juridică a terenului, potrivit elementelor furnizate de instanța de trimitere, era reglementată prin Legea nr. 1/2000). ... 144. Drept urmare, includerea acestor terenuri în domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 ar releva o situație de excepție de la art. 8 alin. (1) din această lege. Or, în acest sens, nu a fost adusă vreo modificare expresă a art. 8 alin. (1) . ... 145. Pe de altă parte, este cert că art. 43 din Legea nr. 165/2013 instituie o situație de excepție, dar numai în privința entității învestite de lege a soluționa cererile după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 și, ca atare, excepția nu poate fi extinsă la alte situații neprevăzute de lege, precum legea de drept material aplicabilă în soluționarea cererilor, în condițiile în care excepția este de strictă interpretare și aplicare. ... 146. Drept urmare, nu se poate considera că art. 43 din Legea nr. 165/2013 relevă o situație de excepție de la art. 8 alin. (1) dinLegea nr. 10/2001, în sensul că cererile vizate de art. 43, pentru terenuri care intrau în domeniul de aplicare al legilor fondului funciar la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, ar fi intrat, după începerea activității Legii nr. 165/2013, în domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001, pentru a fi soluționate potrivit prevederilor acestui din urmă act normativ. ... ... ...