Decizia ÎCCJ nr. 1/2021 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 35. Curțile de Apel Pitești și Ploiești au comunicat că nu au identificat practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 36. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat punctele de vedere ale judecătorilor din care au rezultat două opinii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 37. Într-o primă opinie s-a apreciat că trebuie să existe identitate de părți, obiect și cauză în cele două cereri, fiind necesar totodată ca cererea de chemare în judecată anterioară să fie respinsă doar pentru motive formale, fără analiza fondului dreptului dedus judecății. În ceea ce privește a doua chestiune de drept semnalată s-a exprimat opinia conform căreia, în ipoteza respingerii cererii ca neîntemeiată, sunt aplicabile regulile autorității de lucru judecat, astfel că noua cerere poate privi numai acele probleme care nu au fost tranșate definitiv în primul proces (Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, Judecătoria Piatra-Neamț, Curtea de Apel Brașov - o parte a judecătorilor, Curtea de Apel București - Secțiile a III-a și a V-a civilă, Tribunalul București și judecătoriile din circumscripția acestuia, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Buftea, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Roșiorii de Vede, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Șimleu Silvaniei, Tribunalul Cluj - Secția civilă, Tribunalul Specializat Cluj, Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a Civilă, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Judecătoria Caracal, Judecătoria Corabia, Judecătoria Galați, Curtea de Apel Iași, Judecătoria Iași, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă, Judecătoria Satu Mare, Tribunalul Suceava - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Târgu Mureș și o parte dintre judecătorii Tribunalului Mureș). ... 38. Principalele argumente aduse în sprijinul opiniei au fost că alin. (3) al art. 2.539 din Codul civil exclude posibilitatea de invocare a excepției autorității de lucru judecat în al doilea proces atunci când s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită. De asemenea, deși art. 2.539 alin. (2) teza a II-a se referă la soluția de respingere a cererii, textul trebuie interpretat în sensul în care soluția de respingere a cererii se dispune pe considerente formale sau subsecvent admiterii unei excepții care nu implică soluționarea pe fond a acțiunii și permite un nou demers întemeiat pe aceeași cauză, care să nu se lovească de autoritatea de lucru judecat a primei acțiuni soluționate definitiv. O interpretare în sens contrar este de natură să conducă la înfrângerea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive anterioare și, implicit, a securității raporturilor juridice, ceea ce nu poate fi admis. S-a mai susținut că, dacă s-ar accepta teza că nu ar trebui îndeplinită condiția triplei identități între cele două cereri, atunci instituția prescripției extinctive ar fi lipsită de conținut în cazul în care între cele două cereri nu ar exista o legătură clară. S-a apreciat că opțiunea legiuitorului este de a valoriza efectul întreruptiv de prescripție al primei cereri de chemare în judecată, care nu a fost analizată pe fond, dacă o nouă cerere vizând același drept substanțial este introdusă în termen de 6 luni și este admisă - condiție esențială. În cazul în care noua cerere este admisă, pe fond, cursul prescripției va fi întrerupt prin efectul cererii anterioare. ... 39. În opinia judecătorilor Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă s-a apreciat de asemenea că trebuie să existe identitate de părți, obiect și cauză între cele două cereri, însă, în judecarea noii cereri de chemare în judecată, poate fi reanalizată o chestiune litigioasă soluționată definitiv în primul proces, întrucât legiuitorul a consacrat în mod expres posibilitatea promovării unei noi cereri de chemare în judecată, în acest sens dispozițiile art. 2.539 alin. (2) din Codul civil reprezentând o veritabilă excepție de la dispozițiile art. 430 alin. (1) din Codul de procedură civilă referitor la efectele autorității de lucru judecat. ... 40. Într-o a doua opinie s-a apreciat că efectul de întrerupere a prescripției extinctive se poate produce chiar dacă în noua cerere de chemare în judecată sau de arbitrare nu se întâlnește tripla identitate de părți, obiect și cauză în raport cu prima cerere (Judecătoria Onești, Judecătoria Bacău, Tribunalul Neamț - Secția I civilă și Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, o parte dintre judecătorii Curții de Apel Brașov, Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Slobozia, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Alexandria - în opinie majoritară, Judecătoria Turnu Măgurele, Tribunalul Olt, Tribunalul Galați, Judecătoria Tecuci, Judecătoria Brăila, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Darabani, Judecătoria Reghin - în opinie majoritară și Curtea de Apel Timișoara), iar cu privire la a doua chestiune de drept semnalată, judecătoriile Onești și Bacău au opinat în sensul că în al doilea litigiu poate fi reanalizată o chestiune litigioasă. ... 41. În susținerea acestei opinii intervine, ca argument principal, rațiunea reglementării prescripției ca instituție a dreptului civil, respectiv sancționarea creditorului neglijent care manifestă pasivitate cu privire la exercitarea dreptului la acțiune. Or, având în vedere că prin introducerea cererii de chemare în judecată ori de arbitraj creditorul iese din starea de pasivitate și își exprimă interesul în ceea ce privește exercitarea dreptului său, rezultă că nu este justificată sancționarea sa. Prin urmare, efectul întreruptiv al prescripției extinctive ar trebui să opereze chiar dacă, în situația reglementată de art. 2.539 alin. (2) din Codul civil, nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză. ... 42. Curțile de Apel Bacău, Brașov, București, Cluj și Craiova au comunicat că au identificat practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 43. În sensul primei opinii au fost pronunțate următoarele hotărâri judecătorești: – Decizia civilă nr. 1.685/Ap/10 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.165/62/2017, în care s-a reținut efectul întreruptiv al prescripției într-o a doua cerere identică; ... – Sentința civilă nr. 142/2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.036/211/2017, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 380/2018 a Curții de Apel Cluj, prin care s-a reținut că, deși art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil se referă la soluția de respingere a cererii, textul trebuie interpretat în sensul în care soluția de respingere a cererii se dispune pe considerente formale, care nu implică soluționarea pe fond a acțiunii, o interpretare în sens contrar fiind de natură să conducă la înfrângerea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive anterioare și, implicit, a securității raporturilor juridice, ceea ce ar constitui o încălcare a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului; ... – Decizia civilă nr. 901 din 3 octombrie 2020 a Curții de Apel Craiova, prin care s-a reținut că formularea unei cereri de chemare în judecată împotriva unor pârâți de către un reclamant, cerere care s-a respins pentru lipsa calității procesual active a reclamantului, nu are ca efect întreruperea curgerii prescripției în ce privește formularea unei noi cereri împotriva acelorași pârâți, însă de un alt reclamant; ... – Decizia civilă nr. 629 din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Craiova, prin care s-a statuat că introducerea unei cereri de chemare în judecată are caracter întreruptiv de prescripție în sensul art. 2.539 din Codul civil numai atunci când prin intermediul ei sunt solicitate pretențiile cu privire la care s-a ridicat excepția prescripției; ... – Decizia civilă nr. 3.296 din 16 septembrie 2014 a reținut că partea formulase într-un dosar anterior o contestație cu același obiect, însă în procedura prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă contestația sa a fost anulată. S-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 2.539 alin. (2) din Codul civil, în sensul că această contestație anulată a întrerupt cursul prescripției, ceea ce impunea analizarea pe fond a celei de a doua contestații care avea același obiect, aceeași cauză și privea aceleași părți. ... ... 44. În sensul celei de-a doua opinii a fost pronunțată Decizia civilă nr. 1.313 din 9 iulie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă, prin care s-a reținut că dispozițiile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil nu impun ca a doua cerere să fie identică cu prima. ... 45. Ministerul Public, prin Adresa nr. 1.829/C/3.371/III-5/2020 din 26 octombrie 2020, a arătat că la nivelul Secției Judiciare - Serviciul Judiciar Civil nu se verifică practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul sesizării formulate de Curtea de Apel Galați - Secția a II-a civilă. ... ...