Decizia CCR nr. 573/2025Punctul 20

20. În ceea ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 120-122 din Constituție privind principiile administrației publice locale, cu referire în special la principiul descentralizării și cel al autonomiei locale, se susține că Guvernul a preluat competențele autorităților locale, în condițiile în care art. 84 alin. (3^2) din Legea nr. 1/2011 prevede că tariful maxim per kilometru aferent abonamentului de transport rutier prevăzut la alin. (3) și (3^1) se stabilește și se actualizează prin hotărâre a Guvernului, iar nu prin hotărâre a consiliilor locale, consiliilor județene, a Consiliului General al Municipiului București sau a adunării generale din cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, după caz, așa cum se prevede în art. 43 lit. b) din Legea nr. 92/2007, cu modificările și completările ulterioare, iar metodologia de calcul al tarifului maxim, precum și valorile aferente se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Față de aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a arătat că principiul autonomiei locale nu exclude existența unor reglementări unitare la nivel central în domenii de interes național. De exemplu, prin Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004, Curtea a statuat că principiul autonomiei locale nu presupune totala independență și competența exclusivă a autorităților publice din unitățile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul țării și dispozițiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naționale. În cauză, transportul elevilor are un asemenea caracter încât este justificată opțiunea legiuitorului de a da în competența Guvernului stabilirea elementelor mai sus arătate. ...