Decizia ÎCCJ nr. 70/2020 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 41. Asupra admisibilității sesizării, instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 42. În acest sens, a arătat că litigiul ce formează obiectul judecății în apel se află în competența legală a unui complet de judecată al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, învestit să îl soluționeze în ultimă instanță, potrivit art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... 43. De lămurirea chestiunilor de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât criticile apelantului vizează, în esență, faptul că actul de împrumut atestat de avocat, în baza căruia a fost demarată executarea silită contestată, nu constituie un titlu executoriu, deoarece nu este înregistrat într-un registru public, iar avocatul nu avea abilitatea legală de a conferi dată certă unui contract. ... 44. Chestiunile de drept invocate sunt suficient de importante pentru a activa mecanismul hotărârii prealabile, deoarece norma de la art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 este imperfectă și neclară prin raportare la dispozițiile art. 278 alin. (1) pct. 1 și 3, art. 638 alin. (1) pct. 4 teza finală și art. 641 din Codul de procedură civilă și ale art. 2.157 alin. (1) și art. 2.165 din Codul civil, putând conduce la interpretări diametral opuse. ... 45. Cu privire la cerința noutății chestiunii de drept, instanța de trimitere a arătat că scopul legiferării acestui mecanism al hotărârii prealabile este de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită (control a posteriori). ... 46. Un act normativ adoptat recent are un potențial mai mare de a conține probleme de drept noi, care ar fi susceptibile de a genera practică neunitară, decât un act normativ mai vechi. ... 47. Cu toate acestea, nu se poate nega de plano, doar pe baza criteriului vechimii, că un act normativ mai vechi nu poate genera chestiuni de drept noi, întrucât este posibil ca o instanță să fie chemată să se pronunțe pentru prima dată asupra respectivei chestiuni de drept, după cum sunt posibile modificări sau completări ulterioare mai recente ale actului normativ, care să ridice probleme de interpretare. ... 48. Ca atare, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în timp ce opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 49. Din această perspectivă, instanța de trimitere a apreciat că este îndeplinită și cerința noutății, având în vedere numărul restrâns de hotărâri judecătorești pronunțate cu privire la chestiunile de drept ce formează obiectul sesizării. ... 50. Aceeași instanță a reținut că este îndeplinită și ultima cerință impusă de art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece chestiunile de drept invocate nu au făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ...