Decizia CCR nr. 565/2025Punctul 44

44. De altfel, prin Decizia nr. 10 din 28 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, paragrafele 102 și 104-109, instanța supremă a reținut că, în plus, față de mecanismul intrării în legalitate reglementat de art. 28 din Legea nr. 50/1991 în modalitatea autorizării post-factum, începând cu data de 11 ianuarie 2020, prin art. II pct. 14 din Legea nr. 7/2020 a fost introdus în cuprinsul Legii nr. 50/1991 un mecanism suplimentar de intrare în legalitate, prin adăugarea unei noi teze în art. 37 alin. (6) , însă nu sub forma emiterii unei autorizații de construire postfactum, ci sub forma intabulării directe a acestor construcții fără autorizație și fără recepție, în baza unui certificat de atestare/unei adeverințe privind edificarea construcției și a unei documentații cadastrale. Textul art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, astfel cum a fost modificat, trebuie corelat cu textul omolog al art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că pentru intabulare este necesar un certificat de atestare care să confirme că edificarea construcțiilor s-a efectuat conform autorizației de construire și trebuie să existe un proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Rezultă din aceste dispoziții că în cazul nerespectării normelor privind autorizația de construire, după modificările legislative intervenite la începutul anului 2020, intrarea în legalitate se poate realiza în funcție de situația în care se regăsește constructorul la momentul constatării: în timpul perioadei de aplicare a sancțiunii contravenționale, respectiv după împlinirea termenului de prescripție a acesteia. Astfel, intrarea în legalitate prin intabularea directă a construcției realizate fără autorizație și recepție poate avea loc ulterior împlinirii termenului de prescripție a răspunderii contravenționale, în timp ce, anterior împlinirii termenului de prescripție a răspunderii contravenționale sau penale, intrarea în legalitate se poate realiza prin autorizarea post-factum dispusă de autoritatea competentă odată cu dispunerea sancțiunii contravenționale sau penale principale. Deși este vorba despre situații-premisă diferite, intrarea în legalitate prin efectuarea demersurilor necesare și supunerea spre verificare a îndeplinirii condițiilor urbanistice pentru lucrările efectuate cu nerespectarea autorizațiilor de construcție eliberate este regula și cerința principală avută în vedere de către legiuitor, iar refuzul eliberării autorizațiilor de construcție/modificatoare poate fi justificat numai prin prisma nerespectării cerințelor urbanistice, respectiv de imposibilitatea iremediabilă de integrare a construcției realizate în cadrul construit preexistent. Chiar dacă actualul cadru normativ în materia urbanismului și a regimului juridic al construcțiilor este rezultatul unor intervenții legislative succesive în scopul disciplinării conduitei în domeniul executării lucrărilor de construire sau desființare a construcțiilor, finalitatea dorită este „salvarea“ construcțiilor autorizabile. Fără a nega pericolul social al faptelor de construire fără a obține în prealabil autorizațiile necesare, nu poate fi omis faptul că viziunea legiuitorului a fost aceea de a încerca menținerea acestor construcții, în măsura în care întrunesc condițiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, precum și toate condiționările legale aplicabile. ...