Decizia ÎCCJ nr. 54/2020 (HP)Punctul IX

IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 90. Prin Decizia nr. 11 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dacă art. 539 din Codul de procedură penală se referă doar la măsurile preventive privative de libertate sau și la caracterul nelegal al arestării unei persoane ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare; iar în caz afirmativ, dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, caracterul nelegal al arestării unei persoane ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare trebuie să fie constatat explicit prin hotărâre definitivă a instanței de judecată învestite cu judecata cauzei penale și dacă sintagma „hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei“ include și hotărârea pronunțată în soluționarea unui recurs în casație. În paragraful 84 din această din urmă decizie s-a reținut că: primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite având în vedere că, potrivit instanței de trimitere - Curtea de Apel Bacău -, cauza se află pe rolul acesteia, ca instanță competentă să judece în apel în ultimă instanță, conform prevederilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013. ... 91. La nivelul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate hotărâri judecătorești în sensul ambelor opinii, respectiv: ... 92. În sensul primei opinii au fost pronunțate următoarele hotărâri judecătorești: – Decizia nr. 258 din 16 februarie 2017, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă a respins excepția inadmisibilității recursului, pe care l-a analizat pe fond, reținând că este deschisă calea de atac a recursului într-o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 539-541 din Codul de procedură penală și art. 998-1.000 din Codul civil din 1864, având ca obiect acordarea de daune materiale și morale pentru anchetarea nedreaptă, privarea nelegală de libertate și instituirea obligației de a nu părăsi țara; ... – Decizia nr. 2.329 din 12 iunie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a analizat pe fond recursurile declarate într-o cauză al cărei obiect a constat în acordarea de daune morale pentru implicarea reclamantului într-o procedură penală, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 538 din Codul de procedură penală raportat la art. 998-999 din Codul civil din 1864; în considerentele deciziei, instanța de recurs a apreciat că reclamantul putea pretinde acordarea de despăgubiri numai în temeiul art. 538 sau 539 din Codul de procedură penală, acesta neîndeplinind cerințele legale ale niciunei norme; un atare considerent conturează concluzia reținerii admisibilității recursurilor doar în considerarea temeiului de drept reprezentat de art. 539 din Codul de procedură penală; ... – Decizia nr. 1.295 din 19 iunie 2019, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a analizat pe fond recursul declarat într-o cauză al cărei obiect a fost, de asemenea, obligarea statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, la acordarea de despăgubiri morale pentru o pretinsă detenție nelegală, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 5 alin. (1) ,(3) și (5) din Convenție; din considerentele acestei din urmă decizii rezultă raportarea instanței de recurs atât la prevederile art. 5 alin. (5) din Convenție, cât și la cele ale art. 539alin. (2) din Codul de procedură penală, precum și la dezlegarea obligatorie dată prin Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017 de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 29 noiembrie 2017, în recursul în interesul legii având ca obiect interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 539alin. (2) din Codul de procedură penală; ... – Decizia nr. 443 din 18 februarie 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a analizat pe fond recursul declarat de reclamanții unei cauze în care au solicitat acordarea de daune morale pentru 120 de zile de detenție pretins nelegală, acțiunea fiind întemeiată în drept, între altele, pe dispozițiile art. 1.349 și 1.391 din Codul civil etc., dar și pe cele ale art. 5 alin. (5) din Convenție, în condițiile în care, în dreptul intern, corespondentul art. 5 alin. (5) din Convenție este reprezentat de art. 539 din Codul de procedură penală; ... – Decizia nr. 665 din 5 martie 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a analizat pe fond recursurile declarate în cauză, reținând că au fost examinate pretențiile vizând vătămările de ordin material și moral solicitate de reclamantă ca urmare a dispunerii împotriva sa a unor măsuri restrictive de libertate și circulație, întemeiate pe dispozițiile art. 539 din Codul de procedură penală. ... ... 93. În sensul celei de-a doua opinii au fost pronunțate următoarele hotărâri judecătorești: – Decizia nr. 798 din 4 mai 2017, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, reținând că decizia atacată este definitivă, întrucât acțiunea are ca obiect repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, fiind întemeiată pe dispozițiile art. 539-541 din Codul de procedură penală; ... – Decizia nr. 2.425 din 13 iunie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, reținând că litigiul are ca obiect repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare, întrucât prin acțiunea întemeiată pe art. 539 alin. (1) din Codul de procedură penală s-a solicitat obligarea statului român la plata unei sume de bani pentru privarea nelegală de libertate; ... – Decizia nr. 2.979 din 18 septembrie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, reținând că acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 539 din Codul de procedură penală, fiind dedus judecății un litigiu având ca obiect repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare în care nu este deschisă calea de atac a recursului, conform art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă și art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013; ... – Decizia nr. 3.579 din 11 octombrie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, reținând că acțiunea având ca obiect acordarea de daune materiale și morale pentru restrângerea dreptului de libertate în mod nelegal, în temeiul art. 539 și 540 din Codul de procedură penală, intră în categoria litigiilor privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare; ... – Decizia nr. 3.852 din 7 noiembrie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, reținând că decizia atacată este definitivă, întrucât acțiunea are ca obiect obligarea statului român la plata unor sume de bani pentru privare nelegală de libertate ca urmare a unor erori judiciare, în temeiul art. 539 din Codul de procedură penală; ... – Decizia nr. 4.131 din 22 noiembrie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, reținând că acțiunea se circumscrie cererilor având ca obiect repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare, fiind întemeiată pe dispozițiile art. 539-541 din Codul de procedură penală; ... – Decizia nr. 4.233 din 5 decembrie 2018, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, reținând că acțiunea având ca obiect acordarea de daune materiale și morale, ca urmare a privării nelegale de libertate în cursul procesului penal, în temeiul art. 539 din Codul de procedură penală, se circumscrie cererilor privitoare la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare; ... – Decizia nr. 168 din 30 ianuarie 2019, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, reținând că litigiul are ca obiect acordarea de daune morale pentru repararea prejudiciilor cauzate prin eroarea judiciară reprezentată de arestarea nelegală a reclamantului, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 539 din Codul de procedură penală; ... – Decizia nr. 1.064 din 29 mai 2019, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, reținând că litigiul are ca obiect acordarea de daune morale pentru repararea prejudiciilor cauzate prin eroarea judiciară reprezentată de arestarea nelegală a reclamantului, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 539 din Codul de procedură penală; ... – Decizia nr. 1.393 din 18 septembrie 2019, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, apreciind că s-a susținut, în mod eronat, că noțiunea de „eroare judiciară“ corespunzătoare cazurilor vizate de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 s-ar circumscrie doar acelora avute în vedere de art. 538 din Codul de procedură penală în considerarea denumirii marginale a acestui text de lege, iar nu și celor ale art. 539 din Codul de procedură penală, această teză ignorând jurisprudența Curții Constituționale, în sensul că cele două articole de lege concretizează principiul consacrat de art. 52 alin. (3) din Constituție, cel al răspunderii patrimoniale a statului român pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. ... ... ...