Decizia ÎCCJ nr. 49/2020 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 25. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești, precum și puncte de vedere teoretice ale magistraților, din care a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale. ... 26. Astfel, într-o orientare s-a apreciat că dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 nu conferă titularilor sesiilor calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, nefiindu-le aplicabile. ... 27. S-a argumentat că textul în discuție se referă la posibilitatea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunităților locale de cult din mediul rural, precum și a parohiilor de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care au fost preluate de cooperativele agricole de producție. Această posibilitate este reglementată în considerarea calității acestora de instituții de cult. Dispozițiile sus-menționate sunt de strictă interpretare și aplicare, motiv pentru care nu pot fi aplicabile în cazul sesiilor, care sunt fostele instituții specifice dreptului civil din Transilvania, ce aveau ca obiect administrarea terenurilor agricole. ... 28. Astfel de terenuri, care erau în folosința parohiei, a cantorului bisericesc, a învățătorului sau a școlii, serveau la susținerea materială a acestora. După reforma agrară din anul 1921, trecând în proprietatea statului întinse suprafețe de teren, o parte au fost atribuite pentru construcții de școli și biserici - suprafețe de până la 2 jugăre (1,15 ha), conform art. 40 din Legea din 30 iulie 1921 pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș (Legea pentru reforma agrară). Suprafețele de teren ce au aparținut bisericilor au fost expropriate prin efectul art. 6 din Legea pentru reforma agrară, cu excepțiile menționate. ... 29. Modul de aplicare a reformei agrare rezultă din situația de carte funciară, terenurile ce au constituit proprietatea parohiilor, episcopiilor etc. fiind înscrise în cărțile funciare în favoarea acestora, în foaia de proprietate (partea B a cărții funciare). Cu privire la sesiile („sesiunile“) învățătorului, cantorului, acestea au fost înscrise în partea A a cărții funciare (foaia de avere), au servit doar la susținerea lor materială și nu au fost în posesia parohiilor sau a celorlalte unități de cult, care aveau propriile terenuri. Prin Legea pentru reforma agrară din 1921 nu au fost împroprietărite unitățile de cult. ... 30. Într-o altă orientare s-a arătat că noțiunea de „sesie bisericească“ sau „sesie parohială“ trebuie interpretată în lumina legilor speciale de reconstituire. ... 31. S-a apreciat că, în conformitate cu prevederile art. 22 și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 1/2000), raportat la art. 22 din Legea nr. 18/1991, petentul este îndreptățit la reconstituirea întregii suprafețe de teren deținute anterior colectivizării, inclusiv în privința terenurilor indicate în cărțile funciare ca fiind sesii, deoarece conținutul juridic al acestora a fost avut în vedere de legiuitor atunci când a formulat textele de lege sus-menționate, unde se face trimitere repetată la unitățile de cult care au deținut în trecut terenuri. ... 32. Practic, la elaborarea acestor norme legale legiuitorul a avut în vedere toate instituțiile juridice existente în perioada anterioară regimului comunist, inclusiv sesiile, nefiind posibilă ignorarea semnificației acestora și proiecția retrospectivă a definiției actuale a dreptului de proprietate. A privi în mod restrictiv ar conduce la ignorarea totală a principiului interpretării legii în funcție de contextul socioistoric în care aceasta a fost emisă. ... 33. În mod explicit, art. 22 din Legea nr. 18/1991 - raportat la caracterul reparator al legislației funciare - se referea la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea parohiilor care au deținut terenuri agricole înainte de regimul comunist (6 martie 1945). ... 34. Prin înscrierea acestor sesii bisericești în foaia de carte funciară, intenția legiuitorului a fost de împroprietărire, nu de atribuire a unui drept de folosință, respectiv a unei posesii. ... 35. Așadar, concluzia exprimată a fost aceea că sesiile, ca instituții juridice specifice dreptului civil din Transilvania, inclusiv după 6 martie 1945, conferă titularului lor calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prevederilor legale enunțate. ... ...