Decizia ÎCCJ nr. 49/2020 (HP)Punctul VIII

VIII. Opiniile specialiștilor A. Punctul de vedere teoretic exprimat de Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai 36. În opinia juridică a domnului conferențiar universitar doctor Liviu-Marius Harosa, sesiile, ca instituții juridice specifice dreptului civil din Transilvania, inclusiv după data de 6 martie 1945, conferă titularului lor calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, având în vedere și ipoteza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 18/1991. ... 37. În argumentarea acestui punct de vedere, redând definiția și istoricul sesiei bisericești, a arătat că aceasta se referă la unul sau mai multe bunuri imobile (cel mai frecvent terenuri agricole) aflate în patrimoniul parohiilor cu titlu de proprietate bisericească. În domeniul canonic, aceste bunuri sunt privite ca bunuri de regim comun, putând fi înstrăinate doar prin licitație publică și în condiții speciale. Totodată, ele pot fi grevate de sarcini, urmărite silit, însă doar pentru datoriile parohiei, cu aprobarea expresă a ierarhului locului. ... 38. Esențial în calificarea regimului lor juridic este faptul că parohia era titulara dreptului de proprietate asupra terenurilor respective, în timp ce persoanele care le foloseau (potrivit normelor canonice, preoții, diaconii, cântăreții sau laicii, în unele situații) erau titularii unor drepturi reale (uzufruct, uz) sau ai unor drepturi personale derivate din contracte de arendă. În orice situație, persoanele fizice întruneau calitatea de detentori precari, fiind obligate la restituire în momentul în care dreptul născut în favoarea lor se stingea. ... 39. Din acest motiv intabulările sesiilor parohiale se realizau în favoarea unităților de cult (parohiile), acestea fiind proprietare în temeiul legislației de carte funciară anterioare Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, cu modificările ulterioare (Decretul-lege nr. 115/1938), sau în virtutea acestui act normativ, iar posesia la care face referire art. 22 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 trebuie interpretată ca o posesie corespunzătoare dreptului de proprietate. Din economia art. 92 din Decretul nr. 3.610 din 23 iulie 1921 rezultă că, după împroprietărirea categoriilor de persoane stabilite la pct. 1-11, comisiile de aplicare a legii reformei agrare vor completa sau, după caz, vor crea sesii parohiale până la limita maximă de 32 iugăre, respectiv de 8 iugăre pentru sesiile cantorale. Și din acest text legal rezultă că au fost create prin împroprietărire noi sesii parohiale în favoarea unităților bisericești, care devin astfel persoane îndreptățite în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 18/1991. ... 40. Într-o altă opinie juridică exprimată de Departamentul de drept privat al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai, prin lector universitar doctor Adina Nora Buciuman, se prezintă particularitățile proprietății medievale în raport cu modelul actual al dreptului de proprietate, semnificația juridică a sesiei și formele sale în Transilvania, justificarea supraviețuirii sesiei în peisajul juridic autohton ulterior destrămării raporturilor feudale, concluzionându-se că sesia parohială se conservă în patrimoniul bisericesc până la preluarea din timpul regimului comunist, desemnând suportul material al dreptului de proprietate al bisericii (terenul), care avea o destinație precisă, aceea de a servi la asigurarea condițiilor de trai pentru preotul paroh și alți angajați ai bisericii implicați în îndeplinirea funcțiilor lor. Acest drept de proprietate bisericească, deși se naște sub forma proprietății feudale vasale seniorului, traversează secolele transformându-se în proprietate deplină și exclusivă și conferind bisericii calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991. ... ... B. Punctul de vedere teoretic exprimat de Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara 41. Specialiștii Departamentului de drept privat, prin opinia juridică semnată de profesor universitar doctor Irina Sferdian și lector universitar doctor Codruța Guzei-Mangu, expunând considerații de ordin istoric cu privire la tipurile de sesii (ale iobagilor, sesii grănicerești, sesii parohiale), au arătat că sesiile parohiale (bisericești sau porțiuni canonice), alături de sesiile cantorale, reprezentau loturi de pământ intravilan sau extravilan atribuite bisericilor în virtutea serviciului public pe care îl desfășurau pentru comunitate. Ulterior anului 1918 acest tip de sesii era atribuit din rezerva de pământ a statului, asupra sesiei unitatea de cult având doar posesia, un drept de folosință, dreptul de proprietate rămânând stăpânilor feudali sau statului, în funcție de perioada în care au fost atribuite. Analizând natura juridică a dreptului, s-a exprimat opinia că asupra acestor sesii parohiale unitatea de cult purta un drept real sui generis, în virtutea căruia titularul său se bucura de dreptul de a folosi bunul, de a culege fructele, de dreptul de dispoziție materială (limitată la îndeplinirea scopului pentru care a fost creat) și de dreptul de a-l atribui, cu aceleași limite și prerogative, preoților, cantorilor și învățătorilor, după caz. În virtutea caracterului perpetuu al folosinței, titularul dreptului asupra sesiei era asimilat titularului dreptului de proprietate, așa cum trebuie interpretat art. 6 lit. a) pct. 6 din Legea pentru reforma agrară din 1921, care a exceptat aceste terenuri de la expropriere. ... 42. Analizând dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, cu privire la care apreciază că sunt aparent contradictorii (pentru că vorbesc despre o reconstituire a dreptului de proprietate, iar reconstituirea, în sens strict, presupune redobândirea unui drept care a existat anterior în patrimoniul celui care îl reclamă și de care a fost lipsit în mod abuziv, dar în sens larg are semnificația de reconfigurare, de reașezare a unei situații juridice, astfel încât persoana care a beneficiat în trecut de anumite utilități oferite de un bun și de care a fost lipsită în mod abuziv să o poată face din nou), opinează că este vorba despre o reconstituire atipică a unui drept de proprietate în favoarea unităților de cult care nu au deținut în trecut un asemenea drept, dar care au avut în posesie acele terenuri prin constituirea de sesii parohiale. Legiuitorul convertește, cu ocazia reconstituirii, un drept real de folosință, în baza căruia s-a exercitat posesia asupra sesiilor, într-un veritabil drept de proprietate. Luând în considerare prerogativele oferite de acest drept real asupra sesiilor, finalitatea pentru care acesta a fost creat și atribuit titularilor lui, care au îndeplinit condiția unei posesii îndelungate, contextul socioeconomic al epocii în care a fost creat, raportat la scopul urmărit de legiuitor prin dispozițiile Legii nr. 18/1991, acest drept real care purta asupra sesiilor parohiale trebuie interpretat în sensul de a-i califica pe titularii acestuia ca îndreptățiți la (re) constituirea dreptului de proprietate în temeiul dispozițiilor legale cuprinse de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, întrucât poate fi asimilat unui drept de proprietate. ... 43. În concluzie, sesiile, ca instituții juridice specifice dreptului civil din Transilvania, inclusiv după data de 6 martie 1945, conferă titularului lor calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, având în vedere și ipoteza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 18/1991: „au posedat în trecut terenuri agricole“. ... ... ...