Decizia CCR nr. 484/2025Punctul 38

38. Curtea reține că nicio normă din Legea nr. 211/2011 nu atribuie o forță probantă absolută procesului-verbal de constatare a contravenției. Din această perspectivă, în temeiul art. 62 din Legea nr. 211/2011, este aplicabilă legea-cadru în materie contravențională, astfel că, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, procesul-verbal de contravenție are un conținut bine precizat, iar procedura contestării acestuia, căile de atac și judecata propriu-zisă nu derogă de la regimul probator general. În acest caz, este de competența instanței judecătorești să administreze probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței judecătorești obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, Decizia nr. 70 din 21 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, și Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, precitată, paragraful 136). ...