Decizia ÎCCJ nr. 36/2020 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 10. Prin Sentința civilă nr. 8.318 din 18 septembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții A, B, C și D în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală de fond funciar Baia Mare și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș și, în consecință, s-a dispus: anularea adreselor nr. xxxxx din 15 noiembrie 2016, nr. xxxxx din 26 iunie 2017 și nr. xxxxx din 18 iulie 2017 emise de Comisia locală de fond funciar Baia Mare; obligarea Comisiei locale să soluționeze pe fond cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanți, în sensul emiterii unei propuneri de validare sau invalidare pe care să o înainteze Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș, cu întreaga documentație; obligarea acesteia din urmă să emită o hotărâre de validare sau invalidare a propunerii Comisiei locale. ... 11. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Comisia locală de fond funciar Baia Mare, prin primar, care a solicitat admiterea apelului și modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii introductive. ... 12. În motivarea apelului a susținut că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, prin nesocotirea prevederilor legilor fondului funciar, întrucât reclamanții au formulat la data de 16 septembrie 2016 cerere de reconstituire ope legis a dreptului de proprietate, după autorii lor, asupra unor suprafețe de teren situate în Baia Mare. Cererea a fost respinsă, motivat de faptul că este depusă în afara termenelor prevăzute de legile fondului funciar. ... 13. Instanța de fond, apreciind că această cerere poate fi depusă oricând, a adăugat la lege, ceea ce nu este permis. ... 14. Invocând dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, avute în vedere și de intimații-reclamanți prin răspunsul la întâmpinare, apelanta-pârâtă a apreciat că o cerere de stabilire a dreptului de proprietate se depune și se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi. ... 15. Potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cu vegetație forestieră se face numai în baza unei cereri, care se depune la sediul primăriei din localitatea în a cărei rază teritorială se află terenul pentru care urmează fi reconstituit dreptul de proprietate. Același act normativ stabilește și un termen-limită până la care poate fi depusă această cerere, sub sancțiunea decăderii. Termenul a fost prelungit succesiv, ultimul fiind cel instituit prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 247/2005), mai exact, potrivit art. 33 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 1/2000), modificată prin titlul VI din Legea nr. 247/2005: „Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și foștii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverințele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înștiințând despre acest lucru și persoanele îndreptățite. Persoanele fizice și persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 și de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv (...)“. ... 16. Prin urmare, pentru a beneficia de caracterul reparatoriu al Legii nr. 18/1991, era imperativ ca petenții să depună cererea de reconstituire în termenul prevăzut de lege. Neprocedând astfel și având în vedere că, potrivit dovezii depuse de către petenți, aceștia au înregistrat cererea la data de 16 septembrie 2016, se impune admiterea excepției tardivității formulării cererii, cu consecința respingerii acesteia ca tardiv formulată. ... 17. Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare, prin care au susținut că excepția tardivității depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate este neîntemeiată, întrucât cererea lor a fost fundamentată pe prevederile art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, terenurile autorilor lor fiind preluate în mod abuziv de Cooperativa Agricolă de Producție Y, fără înscrierea celor doi ca membri cooperatori. Acest articol stipulează că terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție, sau de către stat, fără niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. ... 18. Formularea „revin de drept“ proprietarilor care au solicitat reconstituirea se explică prin aceea că, dată fiind modalitatea de preluare a terenului, fără niciun titlu, aceștia nu au pierdut niciodată proprietatea asupra terenului. ... 19. Prin urmare, este un caz de reconstituire ope legis a dreptului de proprietate, cu condiția ca terenul să nu fi fost atribuit în mod legal altor persoane, iar titlul de proprietate se va emite de către prefect, la propunerea comisiei locale de fond funciar, conform art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991. ... 20. Intimații au mai arătat că legiuitorul a mai prevăzut în Legea nr. 18/1991 și alte situații de (re)constituire ope legis a dreptului de proprietate, respectiv în art. 23 și 24. Atât timp cât dreptul de proprietate este consacrat de lege, concluzia firească este aceea că dreptul este recunoscut chiar și în lipsa unui titlu de proprietate sau în lipsa formulării unei cereri de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate. Mai exact, în cazul formulării unei cereri de (re)constituire în temeiul art. 23-24 din Legea nr. 18/1991, aceasta nu este supusă termenelor de decădere prevăzute de legile fondului funciar, dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente caselor de locuit și anexelor gospodărești fiind pe deplin recunoscut în favoarea persoanelor îndreptățite, fără vreo manifestare de voință a acestora în sensul formulării unei cereri de (re)constituire. ... 21. Prin urmare, în cazul formulării unei cereri de reconstituire în temeiul art. 11 alin. (2^1) coroborat cu art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate are caracter facultativ, nefiind supusă termenelor de decădere din legile fondului funciar, adică putând fi formulată oricând, acestor categorii de persoane urmând a li se aplica doar prevederile art. 64 din lege, nu și prevederile legale referitoare la obligativitatea depunerii cererii de reconstituire în termenul legal, sub sancțiunea decăderii, respectiv art. 9 alin. (3) , termen prelungit succesiv prin Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 169/1997), Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005. ... 22. La termenul de judecată din 26 septembrie 2019, instanța a pus în discuție, raportat la prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru interpretarea prevederilor art. 27 alin. (2^1) și art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, respectiv dacă cererile de eliberare a titlului de proprietate întemeiate pe aceste dispoziții legale pot fi formulate oricând sau trebuie formulate în termenul de decădere prevăzut de legea specială. ... 23. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2019, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...