Decizia ÎCCJ nr. 36/2020 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 65. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... X.1. Asupra admisibilității sesizării 66. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 67. Așadar, în cuprinsul articolului anterior menționat legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: existența unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; o chestiune de drept cu caracter de noutate; asupra respectivei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 68. Prima condiție enunțată, aceea a existenței unei cauze în curs de judecată în ultimă instanță, este îndeplinită, întrucât, din cuprinsul Încheierii de sesizare din 7 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.581/182/2017 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, reiese că litigiul în legătură cu care a fost formulată sesizarea se află în curs de judecată, iar titularul prezentei sesizări, învestit cu soluționarea cauzei în faza procesuală a apelului, va soluționa cauza în ultimă instanță, întrucât litigiul are ca obiect fond funciar, iar hotărârile pronunțate în primă instanță în procesele funciare sunt supuse numai apelului, astfel cum se deduce din interpretarea coroborată a art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012. ... 69. Astfel, hotărârea este una definitivă, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 70. A doua condiție, referitoare la verificarea legalei competențe a completului de judecată al Tribunalului Maramureș, este îndeplinită, întrucât cauza a fost soluționată în primă instanță de către Judecătoria Baia Mare, iar apelul este de competența Tribunalului Maramureș, în temeiul art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, care prevede că tribunalul judecă, ca instanță de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță. ... 71. În ceea ce privește a treia condiție, aceea referitoare la relația dintre dezlegarea dată chestiunii de drept și soluționarea pe fond a cauzei, se constată că Tribunalul Maramureș - Secția I civilă trebuie să tranșeze definitiv solicitarea reclamanților de anulare a unor adrese emise de comisia locală de fond funciar, de obligare a comisiei locale să soluționeze pe fond cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanți și obligarea comisiei județene să emită o hotărâre de validare sau invalidare a propunerii comisiei locale, întrucât a fost respins ca tardivă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren agricol, solicitare formulată la data de 16 septembrie 2016, în temeiul art. 11 alin. (2^1) și art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991. ... 72. Prin Sentința civilă nr. 8.318 din 18 septembrie 2018, Judecătoria Baia Mare a admis acțiunea cu privire la toate capetele de cerere, iar prin apelul formulat de pârâtă s-a criticat numai soluția dată de către prima instanță excepției tardivității cererii pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în considerarea nerespectării art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991. ... 73. În jurisprudența sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut în mod constant că obiectul sesizării l-ar putea constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecății (spre pildă, Decizia nr. 18 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 10 martie 2020, paragraful 74). ... 74. Incidența în cauză a termenului instituit de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 în legătură cu valorificarea drepturilor recunoscute de art. 11 alin. (2^1) și art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 a fost analizată de Judecătoria Baia Mare în considerentele Sentinței civile nr. 8.318 din 18 septembrie 2018, sentință împotriva căreia pârâta a formulat apel, iar, prin motivele de apel, s-a criticat exclusiv dezlegarea dată de prima instanță excepției tardivității depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. ... 75. Problema de drept în discuție are aptitudinea de a influența soluționarea pe fond a cauzei, întrucât de aplicabilitatea sau inaplicabilitatea termenului prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 depinde valorificarea dreptului pretins în temeiul art. 11 alin. (2^1) din aceeași lege, ceea ce va conduce la confirmarea soluției primei instanțe, din perspectiva dreptului pretins de reclamantă, sau va determina, în limitele cererii de apel, soluționarea pricinii pe calea unei excepții procesuale. ... 76. Astfel, modul de soluționare a excepției tardivității, determinat de maniera de interpretare a art. 11 alin. (2^1) coroborat cu art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, reprezintă o chestiune de lămurirea căreia depinde soluționarea pe fond a cauzei, ceea ce face ca și această a treia condiție să fie respectată. ... 77. În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate, cea referitoare la noutatea chestiunii de drept, se constată că, în absența unei definiții legale a noțiunii de „noutate“, verificarea acestei condiții rămâne atributul completului învestit cu soluționarea unei astfel de sesizări, așa cum instanța supremă a decis în mod constant în jurisprudența sa (în acest sens, deciziile nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015; nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019, etc.). ... 78. Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia hotărârilor prealabile, cerința noutății este îndeplinită nu doar atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele încă nu au dat acesteia o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, de o anumită întindere sau consistență, ci și în cazul în care s-ar impune anumite clarificări, într-un context legislativ nou, ale unei norme mai vechi, în ipoteza așa-zisei reevaluări a interpretării normei, astfel cum s-a decis, de exemplu, prin Decizia nr. 23 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 14 iunie 2018 (paragrafele 59 și 60), sau ale unei norme mai vechi a cărei aplicare frecventă a devenit actuală mult ulterior intrării ei în vigoare (în acest sens, Decizia nr. 10 din 20 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 14 noiembrie 2014). ... 79. În cauza de față ne aflăm în ultima ipoteză, a unei norme mai vechi a cărei aplicare a devenit actuală mult ulterior intrării ei în vigoare, respectiv după 15 ani, fiind astfel îndeplinită cerința noutății din perspectivă jurisprudențială. ... 80. Aplicarea normei a devenit actuală, însă nu și frecventă. ... 81. Astfel, verificarea jurisprudențială la nivel național a evidențiat faptul că, până la acest moment, majoritatea instanțelor nu s-au confruntat cu problema de drept a cărei lămurire se solicită, Curtea de Apel Iași identificând o singură hotărâre judecătorească prin care a fost soluționată o cauză cu un obiect similar cererii de chemare în judecată adresate Judecătoriei Baia Mare, iar alte instanțe au atașat un număr total de 8 hotărâri în care nu s-a analizat chestiunea de drept supusă analizei. ... 82. Opiniile exprimate de judecătorii instanțelor naționale sunt contradictorii, ceea ce oferă indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici neunitare. ... 83. Astfel fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că este îndeplinită și condiția noutății chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 84. De asemenea, este îndeplinită cea de-a cincea condiție, aceea ca instanța supremă să nu fi statuat asupra chestiunii de drept în discuție și ca aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, întrucât, astfel cum rezultă din comunicarea provenită de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, din consultarea jurisprudenței, din extrasul de pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din evidențele Înaltei Curți de Casație și Justiție, asupra acestei probleme instanța nu a statuat printr-o altă hotărâre, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nu se verifică în prezent practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... X.2. Asupra fondului sesizării X.2.A. Reformularea întrebării 85. Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie „anularea adreselor nr. xxxxx din 15 noiembrie 2016, nr. xxxxx din 26 iunie 2017 și nr. xxxxx din 18 iulie 2017 emise de Comisia locală de fond funciar Baia Mare; obligarea Comisiei locale să soluționeze pe fond cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanți, în sensul emiterii unei propuneri de validare sau invalidare pe care să o înainteze Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș, cu întreaga documentație; obligarea acesteia din urmă să emită o hotărâre de validare sau invalidare a propunerii Comisiei locale“. ... 86. În tot cuprinsul Încheierii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 7 noiembrie 2019, din Dosarul nr. 7.581/182/2017 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, se vorbește despre „cererea de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991“, însă în întrebarea prealabilă adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție este folosită o altă sintagmă, anume: „cererea de eliberare a titlului de proprietate întemeiată pe dispozițiile art. 27 alin. (2^1) corelate cu cele ale art. 11 alin. (2^1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991“. ... 87. Se observă că toate motivele de apel care critică soluția primei instanțe și în raport cu care a fost ridicată întrebarea ce face obiect al sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile fac referire la greșita admitere a cererii de chemare în judecată pe fond, în condițiile în care „cererea de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991“ a fost tardiv formulată, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut în art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991. ... 88. Probabil, schimbarea formulării a fost determinată de corelația existentă între art. 11 alin. (2^1) și art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, determinată de împrejurarea că ambele texte se aplică aceleiași categorii de persoane. ... 89. Însă, pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, este necesară formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, în temeiul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, pe când în art. 27 alin. (2^1) din aceeași lege cererea se adresează prefectului, prin comisia de fond funciar, pentru emiterea titlului de proprietate. ... 90. Diferența dintre modul în care a fost formulată cererea de chemare în judecată și cuprinsul întrebării prealabile reprezintă un aspect supus analizei în cadrul prezentei decizii, din perspectiva simplificării procedurii de obținere a titlului de proprietate pentru persoanele ale căror terenuri, situate pe vechile amplasamente, nu au fost atribuite în mod legal altor persoane, astfel că are implicații asupra dezlegării chestiunii de drept, nefiind o simplă eroare rezultată din identitatea necontestată a unor noțiuni. ... 91. Așadar, în raport cu obiectul cauzei, cu chestiunea de drept care rezultă din întreaga sesizare și pentru acuratețea exprimării, întrebarea urmează a fi reformulată astfel: formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. (2^1) coroborate cu cele ale art. 27 alin. (2^1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 este sau nu supusă termenului prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991? ... ... X.2.B. Dezlegarea dată întrebării reformulate 92. Textele legale care fac obiectul chestiunii de drept aduse în discuție se referă la o categorie de persoane pentru care legiuitorul a dorit simplificarea procedurilor aplicabile pentru reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, pentru terenurile care intră în domeniul de aplicare a acestei legi. ... 93. Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 statuează că de prevederile acestei legi beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite. ... 94. Persoanele menționate în art. 11 alin. (2^1) și în art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 fac parte din categoria „altor persoane anume stabilite“, menționată în art. 8 alin. (2) , și sunt: proprietarii sau moștenitorii acestora de la care au fost preluate abuziv terenuri de către cooperativele agricole de producție, deși aceste persoane nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, dar și persoanele sau moștenitorii acestora de la care statul român a preluat terenuri fără niciun titlu, în zonele care nu au fost supuse cooperativizării. ... 95. Chestiunea de drept semnalată de titularul sesizării dorește să lămurească dacă, pentru această categorie de persoane, sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, care impune obligația de a depune și înregistra la primărie cererea de stabilire a dreptului de proprietate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, termen care a fost prelungit succesiv, prin modificările legislative aduse Legii nr. 18/1991, până la data de 30 noiembrie 2005. ... 96. Termenul prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 este un termen imperativ, întrucât norma menționată conține o trimitere generală la cererea de stabilire a dreptului de proprietate, care se poate realiza fie prin constituire, fie prin reconstituire, fără a distinge între categoriile de persoane beneficiare ale Legii nr. 18/1991, astfel că, din această perspectivă, nu există niciun argument plauzibil pentru a se susține că termenul în discuție nu ar fi aplicabil și categoriei de persoane menționate în art. 11 alin. (2^1) și în art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991. ... 97. Alin. (2^1) a fost introdus în cuprinsul art. 11 și art. 27 din Legea nr. 18/1991 prin art. I pct. 2 și 8 din titlul IV al Legii nr. 247/2005, denumit „Modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991“. ... 98. Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu au devenit membri cooperatori și ale căror terenuri au fost preluate abuziv de cooperativele agricole de producție a fost reglementată și anterior apariției Legii nr. 247/2005, pentru terenurile din extravilan, în cuprinsul art. 15 alin. (2) cu raportare la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, iar pentru terenurile intravilane, în art. 23 alin. (4) raportat la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, respectiv în art. 25 alin. (1) din aceeași lege. ... 99. De asemenea, stabilirea dreptului de proprietate, prin reconstituire, în cazul persoanelor care nu au predat sau cărora nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, a fost reglementată prin art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată în temeiul art. VII din Legea nr. 169/1997, și prin art. 34 din Legea nr. 1/2000, în forma sa inițială. ... 100. Modificările aduse Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 247/2005, prin introducerea alin. (2^1) la art. 11, au urmărit eliminarea caracterului aleatoriu al restituirii pe vechiul amplasament, iar scopul art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 a fost simplificarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechile amplasamente în etapa emiterii sau înmânării titlului de proprietate și a punerii în posesie, ca urmare a recunoașterii de plin drept a îndreptățirii proprietarilor de a li se reconstitui dreptul de proprietate, potrivit art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991. ... 101. Sintagma „revin de drept proprietarilor“ din cuprinsul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 nu poate fi interpretată în sensul că, fiind preluate abuziv sau fără niciun titlu, terenurile nu au ieșit niciodată din patrimoniul foștilor proprietari, ceea ce ar constitui un caz de restituire ope legis, care ar avea drept consecință lipsa obligației proprietarilor de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a art. 11 alin. (2^1) și art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, instanța având obligația să dispună intabularea dreptului lor de proprietate prin efectul legii, în absența unui titlu de proprietate, susțineri care se regăsesc în opiniile exprimate în întâmpinarea depusă în cauza care a determinat formularea prezentei întrebări prealabile și în punctele de vedere expuse în cadrul prezentului dosar. ... 102. Așadar, nu ne aflăm în prezența unui caz de restituire ope legis, ca recunoaștere a drepturilor care decurg din lege, fără a mai fi necesară emiterea titlului de proprietate, pentru considerentele ce succedă. ... 103. Potrivit art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, terenurile „revin de drept proprietarilor“, „pe vechile amplasamente“, dacă sunt îndeplinite două condiții: – să se fi solicitat acest drept prin formularea unei cereri de către proprietari (astfel cum rezultă din sintagma „proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate“); ... – terenurile să nu fi fost atribuite legal altor persoane. ... ... 104. Din conținutul neechivoc al textului se desprinde concluzia că acesta se aplică numai persoanelor care „au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate“, ceea ce reprezintă una dintre condițiile de aplicabilitate a textului. ... 105. De vreme ce există obligația legală de a formula o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, devine incidentă și obligația de a respecta termenul în care trebuie depuse cererile de restituire, prevăzută în cuprinsul aceluiași articol la alin. (4) , întrucât, potrivit art. 8 alin. (1) , stabilirea dreptului de proprietate se face prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. ... 106. Ca urmare, în ipoteza art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, obligația de a formula cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ca și aceea privind termenul în care trebuie depusă sunt prevăzute expres și neechivoc. ... 107. Interpretarea sintagmei „revin de drept proprietarilor“ din cuprinsul art. 11 alin. (2^1) trebuie realizată și prin coroborare cu art. 27 alin. (2^1), întrucât ambele articole se referă la aceeași categorie de persoane. ... 108. Prin art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 s-a creat posibilitatea, pentru categoria de persoane în discuție, de a obține reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, dacă acestea erau libere, urmând o procedură simplificată, printr-o cerere adresată prefectului, prin comisiile de fond funciar, pentru emiterea titlurilor de proprietate, în această ipoteză devenind aplicabile exclusiv prevederile art. 64. ... 109. Trimiterea pe care art. 27 alin. (2^1) o face la aplicarea exclusivă a art. 64, care reglementează una dintre procedurile prevăzute în cap. IV, intitulat „Dispoziții procedurale“, pentru ipoteza în care, deși comisia județeană a recunoscut dreptul pretins prin emiterea titlului de proprietate, comisia locală refuză să îl înmâneze sau refuză punerea efectivă în posesie, nu justifică inaplicabilitatea art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991. ... 110. Această procedură este ulterioară celei administrativ-jurisdicționale în care are loc verificarea îndreptățirii petenților la obținerea de măsuri reparatorii, reglementată în art. 51 și următoarele din Legea nr. 18/1991, procedură pe care legiuitorul a înțeles să o eludeze, în considerarea faptului că, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, prefectul, prin comisia județeană, are obligația de a emite titlul de proprietate sau de a dispune punerea în posesie, iar nu acordarea altor măsuri reparatorii, precum acordarea de măsuri compensatorii, dând astfel eficiență sintagmei „revin de drept proprietarilor“, context în care valorificarea dreptului de proprietate ar mai putea fi afectată numai de refuzul comisiei locale de a înmâna titlul de proprietate sau de a efectua punerea în posesie. ... 111. În acest caz, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată în temeiul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, se materializează într-o cerere adresată prefectului, prin comisiile de fond funciar, pentru emiterea titlului de proprietate sau pentru punerea în posesie, datorită particularităților procedurii instituite de art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991. ... 112. Legiuitorul a prevăzut, în art. 64 alin. (3) , și posibilitatea ca însuși prefectul, prin comisia județeană, să nu acționeze cu respectarea legii în îndeplinirea obligației de a emite titlul de proprietate sau de a dispune punerea în posesie pentru persoanele care fac dovada dreptului de proprietate și a nerestituirii în mod legal a terenului pe vechiul său amplasament, lăsând părții deschis accesul la instanță. ... 113. Consecință a aplicării sintagmei „revin de drept în proprietate“ din cuprinsul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, simplificarea procedurii, potrivit art. 27 alin. (2^1), are în vedere numai procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în ceea ce privește emiterea titlului de proprietate sau punerea în posesie de către comisia județeană sau de către comisia locală, neputându-se extinde la alte cerințe, cu atât mai mult la cele menționate în alte capitole, precum cea din art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991. ... 114. Astfel, dreptul de proprietate recunoscut în temeiul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 urmează a fi dovedit cu titlul de proprietate emis potrivit art. 27 alin. (2^1) din aceeași lege, în baza căruia imobilul poate fi înscris în cartea funciară, instanța neavând îndrituirea legală de a dispune intabularea în cartea funciară în absența unui titlu de proprietate. ... 115. Concluzionând, sintagma „revin de drept proprietarilor“ din cuprinsul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 nu produce consecințe asupra obligației de a depune cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechile amplasamente în termenul prevăzut în alin. (4) al aceluiași articol, ci asupra deciziei prefectului de a recunoaște dreptul pretins, prin imposibilitatea acestuia de a refuza emiterea titlului de proprietate în cazul în care s-a făcut dovada îndreptățirii petentului la reconstituire pe vechiul amplasament și dacă este îndeplinită și a doua condiție din art. 11 alin. (2^1), aceea ca terenurile să nu fi fost atribuite legal altor persoane. ... 116. Nici trimiterea pe care art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 o face la art. 64 nu are semnificația excluderii de la aplicare a art. 11 alin. (4) , întrucât voința legiuitorului nu a fost aceea de a crea o facilitate sub aspectul exercitării dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate, ci de a ușura punerea în executare a dreptului astfel reconstituit. ... ... ... ...