Decizia ÎCCJ nr. 10/2020 (RIL)Punctul VII

VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 20. La nivelul Secției a II-a civile a instanței supreme s-a exprimat opinia că prestația băncii, aferentă fiecăruia din cele două comisioane, rezultă din denumirea însăși a comisioanelor, această prestație fiind evidentă. S-a observat faptul că analiza caracterului abuziv al clauzelor denunțate, făcută din perspectiva art. 4 din Legea nr. 193/2000, a fost realizată în raport cu situația specifică a fiecărui contract sau pe grupe de contracte similare, fiind vorba despre acțiuni formulate de o pluralitate de reclamanți (acțiuni colective). Așadar, în cauze de acest gen în care se procedează la cercetarea caracterului abuziv al unor clauze din contracte încheiate cu consumatorii nu există o problemă care să fie tratată exclusiv din perspectivă teoretică, în lumina art. 4 din Legea nr. 193/2000, ci cu o strictă și amănunțită cercetare a situației de fapt specifice fiecărui contract în parte, pentru a se decela, raportat la speță, aspecte importante de genul negocierii, al bunei-credințe, al dezechilibrului semnificativ al prestațiilor etc. Această abordare a examinării caracterului abuziv al unor clauze contractuale în concret este de altfel în consens cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie, relevant fiind în acest sens considerentul nr. 44 al Hotărârii din 3 octombrie 2019 în Cauza C-621/17 - Gyula Kiss împotriva C.I.B. Bank Zrt, Emil Kiss și Gyuláné Kiss, în care s-au reținut următoarele: În cauza principală, instanța de trimitere trebuie să examineze dacă această situație se regăsește și în lumina tuturor elementelor de fapt pertinente, printre care figurează nu numai clauzele cuprinse în contractul în cauză, ci și publicitatea și informațiile furnizate de creditor în cadrul negocierii contractului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 februarie 205, Matei, C-143/13, EU:C:2015:127, punctul 75) Raportat la hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-621/17, s-a pus în discuție și posibilitatea unificării practicii, întrucât privește exact ipoteza comisioanelor de acordare și de administrare a creditului, invocate și în sesizarea de față. ... ...