Decizia ÎCCJ nr. 21/2020 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 77. Examinând sesizarea formulată, întrebările ce fac obiectul acesteia și raportul întocmit de judecătorul raportor, constată următoarele: ... 78. Înainte de cercetarea în fond a problemelor de drept supuse dezlegării, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 79. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării, care trebuie îndeplinite cumulativ: – existența unei chestiuni de drept; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; ... – chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele (intră în această categorie hotărârile pronunțate într-un recurs în interesul legii și hotărârile preliminare). ... ... 80. Procedând la analiza sesizării sub acest aspect, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate enumerate mai sus. ... 81. Concret, se observă că acțiunea din dosarul în care s-a dispus sesizarea are ca obiect solicitarea de daune interese moratorii generate, în opinia reclamantei, de executarea silită a sumelor considerate nedatorate printr-un act administrativ anulat și, respectiv, prin remiterea cu întârziere a unor sume față de termenul scadent stabilit într-un contract de finanțare. ... 82. Cauza este în curs de judecată, în ultimă instanță, pe rolul Curții de Apel Timișoara, care este competentă, în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (2) teza întâi, coroborat cu art. 10 alin. (1) și art. 20 din Legea nr. 554/2004, să soluționeze recursul declarat împotriva unei sentințe pronunțate, în primă instanță, de Tribunalul Timiș. ... 83. Nu în ultimul rând, soluționarea cauzei în curs de judecată în recurs depinde de lămurirea chestiunilor de drept ce fac obiectul sesizării. ... 84. În ceea ce privește condiția ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept, se impun mai multe precizări. ... 85. Cu privire la rolul pe care îl are procedura de unificare a practicii judiciare prin intermediul dispozițiilor reglementate de art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește că scopul acestei proceduri este crearea unui mecanism nou pentru uniformizarea practicii judiciare care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la transformarea practicii judiciare într-una predictibilă, în măsură să răspundă așteptărilor rezonabile ale justițiabililor. ... 86. Pentru ca mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul de procedură civilă să nu fie deturnat de la scopul firesc al unificării practicii judiciare și utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, instanța supremă este chemată să dea chestiunii de drept o rezolvare de principiu. Altfel spus, în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept importantă care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate de interpretare suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017). ... 87. De asemenea, problema de drept trebuie să fie una calificată, să prezinte o dificultate serioasă, rămânând, totuși, atributul exclusiv al instanței solicitante să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, prin aplicarea în acest scop a mecanismelor de interpretare a actelor normative. ... 88. În cazul analizat, obiectul litigiului îl constituie obligarea pârâților la plata sumei de 25.038,79 lei, reprezentând dobânda legală penalizatoare pentru raporturi între profesioniști, pentru plata cu întârziere a sumei de 186.916 lei, în perioada 29.12.2016-9.05.2018, sumă ce a fost executată în baza Titlului executoriu nr. 12.072/21.06.2016 și a Somației nr. 12.073/21.06.2016, care au fost anulate, ulterior, prin admiterea acțiunii în anulare a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor din 5.02.2016; în subsidiar, s-a solicitat de către reclamantă obligarea pârâților la plata sumei de 18.579 lei, reprezentând dobânzi fiscale pentru plata cu întârziere a sumei de 186.916 lei, aferente perioadei 29.12.2016-9.05.2018, dar și obligarea pârâților la plata către reclamantă a sumei de 50.250,86 lei, reprezentând dobânda legală penalizatoare pentru raporturi între profesioniști, pentru remiterea cu întârziere a sumei de 203.646,10 lei, în soluționarea Cererii de plată nr. 5/11.11.2015 depuse în cadrul proiectului „Înființare bază recreativă și agrement în localitatea Mănăștiur, județul Timiș“, de la data scadenței acesteia, 10.02.2016, și până la data plății, în 10.08.2018; tot în subsidiar, s-a cerut obligarea pârâților la plata către reclamantă a sumei de 37.064,30 lei, reprezentând dobânzi fiscale pentru plata cu întârziere a sumei de 203.646,10 lei, aferente perioadei 11.02.2016-10.08.2018. ... 89. Dincolo de împrejurarea evidentă că, în cauză, nu a fost identificat un text de lege lacunar sau dificil de interpretat, care să necesite efortul de parcurgere a procedurii hotărârii preliminare, în realitate se solicită soluționarea fondului litigios prin intermediul mecanismului descris mai sus. ... 90. Aplicarea situației de fapt la unul dintre textele de lege menționate, ce nu comportă o dificultate de interpretare evidentă, este atributul exclusiv al instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. ... 91. În prezentul dosar, instanța de judecată a fost chemată să stabilească care sunt dispozițiile din dreptul intern care reglementează regimul juridic al contractului de finanțare, în baza căruia reclamantul își întemeiază pretențiile sale, precum și dispozițiile din dreptul intern care pot fundamenta raportul juridic dedus judecății. Instanța trebuie să stabilească dacă operează dreptul comun în materie de acordare a daunelor interese moratorii, respectiv dispozițiile Codului civil și Ordonanței Guvernului nr. 13/2011, respectiv dacă acestea sunt sau nu incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatea publică finanțatoare și beneficiarul finanțării, sau operează anumite norme cu caracter special, precum cele ale Codului de procedură fiscală ori ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011. ... 92. Totodată, instanța este chemată să observe că prejudiciul invocat de reclamantă a fost generat prin emiterea unui act administrativ nelegal (procesul-verbal de constatare a unei nereguli și de stabilire a unei creanțe bugetare), anulat de instanțele de contencios administrativ, iar art. 1 alin. (1) , art. 18 alin. (3) și art. 19 din Legea nr. 554/2004 prevăd în mod expres posibilitatea reparării unei astfel de pagube, chiar în considerarea specificului raporturilor de putere în cadrul cărora se emit actele administrative, art. 28 din același act normativ permițând completarea dispozițiilor sale cu cele de drept comun, ale Codului civil, aspecte ce au fost invocate în cauză de pârâtă și asupra cărora instanța trebuie să statueze dacă sunt sau nu sunt aplicabile. ... 93. Or, o atare operațiune de interpretare și aplicare a unui text de lege la situația concretă din dosar este atributul exclusiv al judecătorului învestit cu soluționarea cererii și nu poate activa mecanismul de interpretare prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, care este conceput pentru probleme de drept controversate și dificil de dezlegat, care sunt capabile să genereze o viitoare practică neunitară. ... 94. În cazul de față, chiar dacă au mai fost pronunțate doar două hotărâri cu soluții diferite, aceasta nu este de natură să schimbe concluziile de mai sus, întrucât instanța supremă trebuie chemată să dea chestiunii de drept o rezolvare de principiu, iar nu să soluționeze, în fapt, dosarele cu care sunt învestite instanțele inferioare. ... 95. Cum aceste noțiuni sunt certe pentru instanța de trimitere, așa cum rezultă și din motivarea expusă în cuprinsul actului de sesizare, nu se poate reține existența unei chestiuni controversate de drept intern pozitiv, care să necesite pronunțarea unei hotărâri prealabile; acest mecanism nu trebuie transformat într-o procedură dilatorie, care amână finalizarea procesului. ... 96. În ceea ce privește cerința noutății chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, se constată că nici această condiție nu este îndeplinită în cauză. ... 97. Astfel, în speță, textele de lege ce ar putea fi incidente, respectiv: art. 1.535 din Codul civil, coroborate cu art. 1 alin. (3) , art. 2, art. 3 alin. (2) ^1 și art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, art. 182 alin. (1) , raportat la art. 174 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, privind dobânda legală în materie fiscală, art. 42 alin. (2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, indicate de reclamantă, și, eventual, art. 19 din Legea nr. 554/2004, așa cum a menționat pârâta, sunt în vigoare de o perioadă semnificativă de timp, fără să necesite dificultăți de interpretare sau să genereze practică judiciară neunitară. ... 98. Față de aceste argumente, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că procedura de unificare a practicii judiciare, reglementată de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, nu poate fi valorificată, atât timp cât legiuitorul a stabilit, prin condițiile restrictive de admisibilitate, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile numai în scopul preîntâmpinării apariției unei jurisprudențe neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept. ... 99. Pentru considerentele arătate, constatând că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 alin. (1) din același cod, ... ...