Decizia ÎCCJ nr. 22/2020 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 44. Examinând sesizarea formulată, întrebarea ce face obiectul acesteia și raportul întocmit de judecătorul-raportor, constată următoarele: ... 45. Înainte de cercetarea în fond a problemei de drept supuse dezlegării, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 46. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării, care trebuie îndeplinite cumulativ: – existența unei chestiuni de drept; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; ... – chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele. ... ... 47. În analiza aspectelor generale de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie avute în vedere, pe lângă scopul instituirii acestui mecanism de unificare a practicii, rațiunea și fundamentul său. ... 48. Procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept esențiale și controversate, cu caracter de noutate. ... 49. Pentru a utiliza cu eficiență mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul de procedură civilă, în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept importantă care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate de interpretare suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare. ... 50. În cauză, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată, cea referitoare la relația de dependență dintre chestiunea de drept ce se cere a fi lămurită și rezolvarea pe fond a litigiului, precum și cea referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... 51. Astfel, instanța de trimitere, Curtea de Apel Timișoara, a fost învestită cu soluționarea recursului declarat împotriva unei sentințe prin care Tribunalul Timiș, soluționând în primă instanță o cerere de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, s-a pronunțat cu privire la legalitatea finanțării de către unitatea administrativ-teritorială reclamantă, prin intermediul cotizațiilor, a asociațiilor sportive în care aceasta avea calitatea de membru asociat. ... 52. În cazul analizat, titularul sesizării solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prealabilă cu privire la dezlegarea chestiunii vizând posibilitatea ca asociațiile sportive, cluburile sportive și asociațiile județene pe ramuri de sport să beneficieze de sume de la bugetele locale prin intermediul alocațiilor/cotizațiilor sau, dimpotrivă, dacă aceste structuri sportive pot beneficia de sume pentru finanțarea programelor sportive de la bugetul de stat și de la bugetele locale numai pe bază de contracte încheiate în conformitate cu dispozițiile art. 69 alin. (1) -(2) din Legea nr. 69/2000. ... 53. Examinarea datelor comunicate de către curțile de apel arată că există deja practică judiciară în materie, aproape unitară, instanțele naționale pronunțând, în majoritate covârșitoare, același tip de soluții. ... 54. Astfel, potrivit unei orientări jurisprudențiale consacrate, care este împărtășită și de către instanța de trimitere, se reține că asociațiile sportive nu ar putea să obțină finanțare publică prin modalitatea cotizației din partea autorității administrației publice, în temeiul art. 46 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, ci doar în modalitatea prevăzută de Legea nr. 69/2000, care prevede modalitățile de finanțare ale acestora, inclusiv prin alocarea unor sume de la bugetul de stat si bugetele locale. ... 55. În acest sens, consiliile locale și județene nu ar avea posibilitatea legală de a acorda, sub formă de cotizații, finanțări unor asociații sportive fără scop patrimonial, persoane juridice de drept privat, fără a încheia contracte cu structurile sportive în temeiul art. 69 alin. (1) -(2) din Legea nr. 69/2000 și fără a controla modul de cheltuire a banilor publici alocați. ... 56. În susținerea acestei interpretări au fost invocate și dispozițiile art. 14 din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora „cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale“. ... 57. Într-o opinie izolată s-a apreciat că, atât timp cât nu este contestată legalitatea constituirii asociației, în situațiile în care unitatea administrativ-teritorială are statutul de membru asociat al asociației, regimul juridic aplicabil este cel conferit de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, nefiind aplicabile dispozițiile art. 69 alin. (1) și (2) din Legea nr. 69/2000, conform cărora structurile sportive fără scop patrimonial și Comitetul Olimpic Român pot beneficia de sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale pentru finanțarea de programe sportive pe bază de contracte încheiate între acestea și respectivele organe ale administrației publice centrale sau locale, după caz. ... 58. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că dispozițiile art. 69 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 stabilesc în mod clar, fără a lăsa loc unor interpretări divergente, faptul că structurile sportive pot beneficia de sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale pentru finanțarea de programe sportive „în condițiile prezentei legi“, pe „bază de contracte“ încheiate cu organele administrației publice centrale sau locale, incluzând cotizațiile, prin alin. (4) din același articol și art. 71 alin. (1) din același act normativ, la „alte surse de venituri“, distincte de contractele încheiate cu organele administrației publice și locale. ... 59. Se reține, așadar, că există dispoziții legale clare, a căror interpretare nu necesită dezlegări dificil de realizat, precum și o jurisprudență cvasiunitară care statuează că organele administrației publice centrale sau locale nu ar avea posibilitatea legală de a acorda finanțări sub formă de cotizații, în lipsa unor contracte încheiate cu structurile respective, întrucât s-ar ajunge, în caz contrar, la eludarea dispozițiilor legale speciale care reglementează condițiile privind acordarea și controlul gestionării sumelor acordate, elemente care oferă o rezolvare adecvată a problemei supuse dezlegării, conformă cu scopul normei juridice a cărei interpretare formează obiectul sesizării. ... 60. În plus, interpretarea corelată a textelor de lege în discuție a fost expusă și în cuprinsul actului de sesizare, ceea ce conduce la concluzia că nu este vorba de identificarea unei chestiuni de drept controversate, susceptibilă de a genera interpretări diferite, în egală măsură de pertinente, care să necesite pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 61. Față de cele prezentate, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat, atât timp cât legiuitorul a stabilit, prin condițiile restrictive de admisibilitate, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile numai în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept. ... ...