Decizia CCR nr. 460/2025Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere că argumentele ridicate de către autorul excepției în susținerea criticii textului de lege vizează aspecte privind modul de interpretare și aplicare a legii. În subsidiar, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând Decizia nr. 11 din 8 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, precum și Decizia nr. 58 din 18 septembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 15 martie 2016, pronunțată în Cauza M.G.C. împotriva României, prin care s-a statuat în mod expres că măsurile aplicate de stat pentru protecția persoanelor vulnerabile împotriva actelor de violență care intră sub incidența prevederilor art. 3 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să fie eficiente. Aceste măsuri trebuie să includă nu doar acțiuni rezonabile pentru prevenirea relelor tratamente de către autorități - tratamente despre care acestea aveau cunoaștere sau ar fi trebuit să le cunoască -, ci și să asigure o descurajare efectivă a încălcărilor grave ale integrității persoanei. În continuare, susține că diferențele de regim juridic sunt o consecință firească a deosebirilor substanțiale dintre cele două categorii de subiecți procesuali la care fac referire textele legale menționate. Legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile, criteriile și modalitățile de punere în mișcare și de stingere a acțiunii penale, dar poate introduce norme derogatorii pentru anumite persoane, cu condiția ca tratamentul juridic să fie identic pentru situații similare. Astfel, prin textul de lege criticat, legiuitorul a optat pentru o regulă generală privind începerea urmăririi penale, judecarea și sancționarea acestor infracțiuni din oficiu, tocmai pentru că protecția persoanelor vulnerabile este un drept constituțional. În acest sens, trebuie să existe condiții și criterii clare, pentru ca organele judiciare și instanțele de judecată să respecte aceste reguli și să nu se abată de la ele. ...