Decizia ÎCCJ nr. 15/2020 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 28. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile au formulat puncte de vedere după cum urmează: 29. Recurentul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului Ialomița a achiesat la concluziile raportului întocmit în cauză, în sensul că sesizarea nu întrunește cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, arătând că dispozițiile legale a căror interpretare se solicită nu comportă o reală și serioasă dificultate, precum și că s-a conturat deja o jurisprudență în materie, în sensul arătat în raport, respectiv că analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu cel al salariului de funcție al polițiștilor se face fără excluderea din salariul de funcție a sumelor compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai regăsesc în actuala reglementare, dar care au fost păstrate, virtual, ca drepturi câștigate. ... 30. Recurentul-pârât a apreciat că acest punct de vedere este în concordanță cu legislația-cadru de salarizare în vigoare după 1 ianuarie 2010, precum și cu politicile salariale aplicabile polițiștilor, dar și personalului militar, prin legile anuale speciale de aplicare etapizată a acestei legislații-cadru. ... 31. Intimații-reclamanți au solicitat, în principal, respingerea sesizării ca inadmisibilă, apreciind că nu este îndeplinită condiția referitoare la legătura dintre chestiunea de drept invocată și soluționarea pe fond a cauzei, întrucât nici în fața primei instanțe și nici în faza de recurs nu au existat divergențe între părți privind elementul salarial specific polițiștilor, de comparație cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, astfel cum a fost prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1/2017. ... 32. Astfel, chestiunea litigioasă dintre părți, de care a depins esențial soluționarea cauzei în prima instanță, a fost dacă, la comparația salariului de funcție cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, trebuiau sau nu luate în considerare sumele compensatorii tranzitorii care existau în salariul de funcție al fiecărui polițist, în perioada de aplicabilitate a Hotărârii Guvernului nr. 1/2017. ... 33. Intimații-reclamanți au arătat că nu ne aflăm în fața unor norme de drept defectuoase, care să facă dificilă depistarea înțelesului corect și unic al dispozițiilor incidente, cu consecința creării premiselor pentru nașterea unei jurisprudențe divergente. Totodată, chestiunea de drept ce face obiectul sesizării nu are legătură cu limitele învestirii instanței de recurs, respectiv cu criticile aduse în recurs de către pârâtă. ... 34. În măsura în care instanța supremă ar înțelege să analizeze, în limitele sesizării, chestiunea de drept, opinia intimaților-reclamanți a fost în sensul că orice interpretare care abordează sumele compensatorii tranzitorii ca parte componentă/majorare a cuantumului salariului de funcție este lipsită de suport legal. ... ... ...