Decizia ÎCCJ nr. 18/2020 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 30. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât Dosarul nr. 7.542/314/2015 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă este în curs de judecată, fiind în faza recursului; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în ultimă instanță; cauza care formează obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestit să soluționeze cauza. ... 31. De asemenea, soluționarea pe fond a recursului ar putea depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere. Astfel, se constată că, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a reținut, în mod constant, că obiectul sesizării l-ar putea constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procedural, dacă, prin consecințele pe care le produc, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei. În speță, această condiție este îndeplinită, deoarece modul în care ar urma să fie interpretat și aplicat textul de lege cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile influențează și soluția pe fond a cererii deduse judecății. Prima instanță a reținut că în cauză operează efectele puterii de lucru judecat ale sentinței civile pronunțate în contradictoriu doar cu fratele reclamantului, într-o acțiune în revendicare (acțiune pierdută de către fratele reclamantului, care a fost chemat ca pârât în acel proces), constatând că sarcina probațiunii a fost ușurată prin reținerea constatărilor instanței din respectivul dosar cu privire la ineficiența titlului de proprietate opus de către fratele reclamantului. În apel s-a invocat faptul că prima instanță a dispus formal asupra fondului cererii, soluționând procesul fără a intra în judecata fondului, prin reținerea greșită a opozabilității hotărârii pronunțate în primul litigiu, cu încălcarea art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil. Decizia pronunțată în apel a confirmat raționamentul primei instanțe, reținând că sentința invocată produce, ca orice hotărâre judecătorească, efectele menționate de dispozițiile art. 435 din Codul de procedură civilă, opunându-i-se reclamantului cu valoare de prezumție relativă, până la proba contrarie, iar reclamantul nu a făcut dovada contrară constatărilor jurisdicționale din hotărârea judecătorească anterioară. În recurs se invocă necercetarea cauzei, prin interpretarea și aplicarea eronată a art. 435 din Codul de procedură civilă, fără a lua în considerare prevederile art. 643 alin. (2) teza a doua din Codul civil, de lămurirea modului de interpretare a acestei dispoziții legale depinzând soluționarea pe fond a cauzei. ... 32. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. ... 33. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data de 17 septembrie 2019. ... ...