Decizia ÎCCJ nr. 5/2020 (HP)Punctul III

III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori a arătat că, potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, „valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. c) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3) , folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 3“. Pe de altă parte, art. 2 alin. (3) din același act normativ prevede că „valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin înmulțirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare“. În cazul acestui din urmă text de lege, trimiterea la dispozițiile art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu mai este de actualitate, valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior fiind stabilită, la data săvârșirii faptelor, prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în prezent abrogată. Conform anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, valoarea factorului „k“ specific în cazul pomilor de Crăciun este de 6,125. În opinia părții civile, îmbrățișată de organele de urmărire penală, dar și de instanța de fond, în baza dispozițiilor legale mai sus indicate, calculul prejudiciului produs în cauză prin tăierea și sustragerea unui număr de 255 de pomi de Crăciun ar trebui să se facă prin înmulțirea factorului „k“ specific (6,125) cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (115 lei), precum și cu numărul de pomi de Crăciun tăiați/sustrași (255) , la rezultatul astfel obținut adăugându-se TVA. În speță, valoarea prejudiciului reclamat de partea civilă se ridică la suma de 215.539 lei, din care s-a scăzut suma încasată din valorificarea celor 255 de pomi de Crăciun (6.375 lei), rezultând un prejudiciu final de 209.164 lei. De asemenea, Curtea de Apel Galați a precizat că există discrepanță vădită dintre valoarea de piață a pomilor de Crăciun (6.375 lei) și valoarea reclamată de partea civilă cu titlu de prejudiciu (215.539 lei), această din urmă valoare fiind de peste 30 de ori mai mare decât prima. Membrii completului de judecată de la instanța de apel nu sunt de acord cu modalitatea de stabilire a prejudiciului, astfel cum aceasta a fost propusă de partea civilă și, ulterior, confirmată de organele de urmărire penală și de instanța de fond. În opinia instanței de apel, la calculul prejudiciului trebuie să se țină seama și de volumul efectiv al materialului lemnos tăiat/sustras, factorul „k“ specific fiind introdus de legiuitor tocmai pentru a compensa volumul redus al pomilor de Crăciun. În modalitatea propusă de partea civilă, la calculul prejudiciului se introduc doi factori artificiali (factorul „k“ specific și prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, considerându-se, în mod cu totul arbitrar, că fiecare pom de Crăciun ar avea un volum de un metru cub), dar nu se ține seama de singura valoare concretă, aceea a volumului materialului lemnos. Curtea a reținut că regulile generale în materia întinderii reparației sunt cele stabilite de dispozițiile art. 1.385 din Codul civil, potrivit cărora: (1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4) Dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a victimei. Este unanim acceptat că, în cazuri speciale (cum este și cazul pădurilor), legiuitorul are posibilitatea de a institui o răspundere civilă specială, dar aceasta trebuie să aibă întotdeauna o justificare obiectivă, însă în modalitatea de calcul al prejudiciului propusă de partea civilă nu se regăsește o astfel de justificare, fiind cel puțin excesiv a afirma că valoarea de înlocuire/regenerare a materialului lemnos tăiat/sustras depășește de peste 30 de ori valoarea lui de piață. ...