Decizia CCR nr. 440/2025Punctul 14

14. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai analizat critici similare formulate cu privire la dispozițiile art. 15 alin. (1^1) din Legea nr. 208/2015 și la dispoziții cuprinse în legi electorale referitoare la constituirea și completarea birourilor electorale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 182 din 26 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 1 august 2024, Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011, Decizia nr. 35 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009). Astfel, cu privire la constituirea și compunerea birourilor electorale, Curtea a reținut că regulile legale în materie dau expresie opțiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii și compunerii birourilor electorale aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică. În același timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii invocate (partide politice care au reprezentare parlamentară și partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce privește constituirea și compunerea birourilor electorale, nu conferă textelor de lege criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât, astfel, aceste organisme ar fi devenit nefuncționale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, și Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, și Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011). ...