Decizia CCR nr. 413/2025Punctul (II)

(II) Critici de neconstituționalitate intrinsecă, formulate prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) și (5) , art. 44 și art. 45 din Constituție 15. În ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 5 [cu referire la art. 5 alin. (1) ] din legea criticată, se susține că sintagma „dintre care una este desemnată de autoritatea publică tutelară din cadrul categoriei funcționarilor publici sau altor categorii de personal din cadrul autorității publice tutelare ori din cadrul altor autorități sau instituții publice“ din cuprinsul acestora este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, creând premisele desemnării discreționare în calitatea de membru al consiliului de administrație a oricărei persoane din categoria funcționarilor publici „sau a altor categorii de personal“ din cadrul autorității publice tutelare a regiei autonome. Or, scopul reformei, din care face parte și legea criticată - asumată în cadrul Planului național de redresare și reziliență al româniei (PNRR) -, a fost tocmai selecția membrilor consiliilor de administrație pe baza competențelor persoanelor desemnate, potrivit unor criterii obiective și în funcție de expertiza acestora în materie, iar nu menținerea unui regim juridic ambiguu, potrivit căruia numirile să fie făcute în lipsa transparenței și să vizeze persoane agreate de partidele politice. ... 16. Se apreciază că, în vederea respectării standardelor de calitate a legii, se impune reglementarea unor categorii de funcționari din rândul cărora să poată fi desemnați membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome. ... 17. Se susține că, în mod similar, sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și dispozițiile art. I pct. 6 din legea criticată, întrucât nu prevăd minime criterii de selecție a membrilor consiliilor de administrație ale regiilor autonome. ... 18. Cu privire la dispozițiile art. III alin. (3) din legea criticată, se susține că reglementarea obligației reprezentanților autorităților tutelare în adunările generale ale acționarilor de a aproba revocarea din funcție a directorilor întreprinderilor publice fără plata de daune-interese reprezintă o încălcare gravă a dispozițiilor art. 44 și art. 45 din Constituție. ... 19. Se susține, totodată, că sintagma „fără plata de daune interese“ din cuprinsul art. III alin. (3) din legea criticată este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, fiind contrară prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) , întrucât nu distinge între drepturile deja câștigate ale membrilor consiliilor de administrație/directorilor revocați și eventualele despăgubiri pentru perioada contractuală rămasă, ceea ce creează o insecuritate juridică evidentă și intră în contradicție cu principiile Codului civil referitoare la forța juridică obligatorie a contractelor. ... 20. Pentru aceste motive, se apreciază că norma criticată dă naștere unei ingerințe majore în dreptul de proprietate privată al persoanelor revocate din funcție în condițiile textului criticat, întrucât încalcă dreptul acestora de a beneficia de remunerația cuvenită prin contractul de mandat. Se arată că, desigur, legiuitorul are dreptul să instituie o limită maximă a remunerațiilor corespunzătoare funcțiilor anterior menționate, dar că o astfel de modificare se impune a fi reglementată prin lege - așa încât contractele de mandat să fie modificate, ope legis -, lege care să prevadă inclusiv o clauză de impreviziune. ... 21. Se susține totodată că deși textul criticat reglementează obligația de a face în sarcina reprezentanților autorităților tutelare în adunările acționarilor, constând în obligația de a vota revocarea din funcție a unor membri ai consiliilor de administrație ale regiilor autonome, fără plata de daune-interese, regimul legal al revocării și principiul forței juridice obligatorii a contractului de mandat sunt în continuare pe deplin aplicabile. Astfel, urmează să fie achitate membrilor consiliilor de administrație revocați daunele-interese corespunzătoare, în sume cel puțin egale cu valoarea indemnizațiilor inițiale din contractele de mandat, în cazul solicitării acestora pe calea unor acțiuni în pretenții. ... 22. Mai mult, se susține că prin reglementarea obligației de a face anterior referită legiuitorul a transformat o atribuție de gestiune corporativă într-o obligație politică, golind de conținut autonomia decizională a organelor de conducere ale regiilor autonome și încălcând, astfel, principiul separației puterilor în stat, principiu reglementat la art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 23. Pentru aceste motive, se susține că norma criticată este vădit neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art. 44 și art. 45 din Constituție, deoarece măsura pe care aceasta o reglementează reprezintă o expropriere mascată, având ca obiect indemnizațiile inițiale ale membrilor consiliilor de administrație ale regiilor autonome, care ar putea crea asupra patrimoniului statului un efect prejudiciabil diametral opus intenției legiuitorului de a limita cuantumul indemnizațiilor. ... 24. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. IV alin. (1) din legea criticată, se susține că acestea sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât sintagma „data constituirii consiliului de administrație“ din cuprinsul lor - dată în raport cu care se determină legea aplicabilă - este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, în condițiile inexistenței unor criterii clare pe baza cărora să fie determinat acest reper temporal. Astfel, se subliniază că textul criticat nu menționează dacă sintagma anterior referită are în vedere momentul înființării consiliului de administrație în cadrul regiei autonome sau data desemnării primilor membri ai consiliului de administrație. ... 25. Se susține totodată că maniera de reglementare a textului criticat relevă intenția disimulată a legiuitorului de a nu permite reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație existent în prezent, din moment ce numărul membrilor va fi întotdeauna stabilit în raport cu legea aplicabilă „la data constituirii consiliului de administrație“, care, în cazul consiliilor de administrație existente este legea anterioară modificărilor operate prin legea ce face obiectul prezentelor sesizări. ... 26. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. V alin. (1) și (2) din legea criticată, se susține că acestea încalcă prevederile art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) -(3) din Constituție. ... 27. În acest sens se arată, în primul rând, că textul criticat nu prevede o sancțiune și niciun regim juridic al răspunderii reprezentanților autorității publice titulare care sunt membri ai mai multor consilii de administrație ale regiilor autonome și care, în termenul de 30 de zile prevăzut prin norma analizată, nu își îndeplinesc obligația de a opta pentru unul dintre consiliile de administrație din care fac parte. ... 28. În al doilea rând, se susține că textul criticat creează o discriminare vădită între membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome care sunt numiți de autoritatea publică tutelară, care au dreptul să facă parte dintr-un singur consiliu de administrație și restul membrilor consiliilor de administrație, care pot cumula calitatea de membru al consiliului de administrație în cadrul mai multor regii autonome. Se apreciază că diferența de regim juridic menționată nu are o justificare obiectivă și rezonabilă. ... 29. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizările au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. ... 30. Președintele Camerei Deputaților apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 31. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se susține că legea criticată vizează stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu esențial, cel al întreprinderilor publice - regii autonome și societăți comerciale la care statul deține participații integrale sau majoritare - care reprezintă un segment important al economiei naționale, motiv pentru care lichiditatea, solvabilitatea și funcționalitatea acestor societăți au o influență determinantă asupra stabilității ansamblului economiei. Pentru aceste considerente, se apreciază că neadoptarea în regim de urgență a cadrului normativ analizat ar fi favorizat perpetuarea actualelor disfuncționalități în activitatea regiilor autonome și a societăților cu capital integral sau majoritar de stat - importanța acestor entități economice fiind evidențiată și prin caracterul strategic al sectoarelor în care ele operează -, cu riscul ca funcționarea lor inadecvată să se manifeste prin dezechilibre la nivel macroeconomic. ... 32. În ceea ce privește criticile referitoare la lipsa transparenței în procesul de elaborare a legii ce face obiectul controlului de constituționalitate, este subliniat faptul că, anterior promovării ei prin angajarea răspunderii Guvernului, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 635/2022 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, a fost efectuată procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. În acest sens, potrivit expunerii de motive, proiectul de act normativ a fost comunicat Asociației Comunelor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Municipiilor din România și Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România. De asemenea, proiectul de lege a fost avizat de către Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Economic și Social, Consiliul Concurenței și de Curtea de Conturi. Totodată, au fost îndeplinite procedurile de transparență decizională, proiectul legii analizate fiind publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, în data de 14 august 2025. ... 33. Cu privire la criticile cu caracter general referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea legii analizate, se susține că acestea nu pot fi reținute, întrucât legea criticată respectă, în ansamblul său, cerințele anterior enumerate. Se arată astfel că în conținutul acesteia nu se regăsesc pasaje obscure sau soluții normative contradictorii, aceasta fiind redactată într-un stil specific normativ, care exprimă soluțiile legislative fără explicații sau justificări, prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent. Se mai constată că, în cuprinsul legii analizate, conceptele și noțiunile utilizate sunt în concordanță cu dreptul pozitiv, iar stabilirea soluțiilor normative este departe de a fi ambiguă, acestea fiind redate previzibil și univoc, cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 34. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la calitatea legii, fiind invocate deciziile nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 299 din 29 martie 2007, nr. 1.358 din 21 octombrie 2010, nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și nr. 733 din 10 iulie 2012, precum și Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyder impotriva Italiei, Hotărârea din 23 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza ex-regele Greciei și alții împotriva Greciei și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei. ... 35. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, în ceea ce privește argumentele de neconstituționalitate formulate cu privire la dispozițiile art. I pct. 5 [cu referire la art. 5 alin. (1) ] și pct. 6 din legea criticată [cu referire la art. 5 alin. (1) și (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011], se susține că aceste critici ar putea fi rezultatul parcurgerii incomplete a soluțiilor normative configurate de către Guvern cu privire la desemnarea și, respectiv, la criteriile la numire a membrilor consiliului de administrație al regiei autonome. Se arată totodată că în cuprinsul prevederilor alin. (2) și (3) ale aceluiași art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 sunt reglementate univoc condițiile privind studiile și experiența profesională pe care o persoană trebuie să le întrunească cumulativ pentru a deține calitatea de membru al consiliului de administrație. Mai mult, legea criticată introduce noi exigențe în vederea dobândirii acestei calități, respectiv cea referitoare la experiența de cel puțin 3 ani în conducerea societăților, întreprinderilor publice sau cu capital privat, ori a regiilor autonome. Prin urmare, se apreciază că afirmațiile autorilor sesizărilor, potrivit cărora „factorii discreționari din cadrul autorităților publice pot dispune numirea oricărui funcționar“, iar „numirile (...) pentru funcționarii «de cas㻓 nu au un suport real prin raportare la soluțiile normative nou-reglementate. Dimpotrivă, prevederile legale criticate îmbunătățesc și consolidează standardele referitoare la experiența profesională relevantă în numirea membrilor consiliului de administrație al regiei autonome. ... 36. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. III alin. (3) din legea ce face obiectul sesizărilor, se susține că acestea sunt neîntemeiate, întrucât nu surprind complet intenția legiuitorului exprimată prin norma tranzitorie criticată, ce cuprinde măsurile care se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări. Se constată că, potrivit acesteia, membrii consiliilor de administrație/supraveghere, directorii întreprinderilor publice, respectiv membrii directoratului, ale căror remunerații aflate în plată depășesc noile limite legale, au obligația de a încheia acte adiționale la contractele de mandat pentru încadrarea remunerațiilor și beneficiilor în limitele prevăzute de noul cadru normativ, cu încheierea de acte adiționale la contractele de mandat cu privire la nivelul minim al indicatorilor-cheie de performanță aprobat de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Astfel, se arată că, doar în situația în care părțile nu cad de acord asupra modificărilor contractului de mandat, autoritățile publice tutelare își mandatează reprezentanți în adunările generale ale acționarilor care să propună și să voteze revocarea din funcție a membrilor consiliilor de administrație/supraveghere, respectiv dispun revocarea din funcție a membrilor consiliului de administrație, în cazul regiilor autonome, fără plata de daune-interese. De asemenea, conform acelorași norme tranzitorii, consiliile de administrație/consiliile de supraveghere ale întreprinderii publice aprobă revocarea din funcție a directorilor fără plata de daune-interese. Pentru aceste motive, se susține că sunt reglementate complet și previzibil ipotezele în care sunt afectate raporturi juridice născute sub imperiul vechii reglementări, care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a legii noi. ... 37. Referitor la criticile formulate cu privire la dispozițiile art. IV alin. (1) din legea ce face obiectul prezentelor sesizări, se susține că acestea sunt redactate fluent și inteligibil, stilul explicativ utilizat fiind în concordanță cu terminologia specifică Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011. Se arată, totodată, că sintagma „data constituirii consiliului de administrație“ din cuprinsul normei analizate este clară, precisă și previzibilă. ... 38. Cu privire la criticile referitoare la prevederile art. V alin. (1) și (2) din legea analizată se arată că noul cadru normativ introduce, sub forma unui nou alineat, la art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011, interdicția de a face parte din mai mult de un consiliu de administrație sau consiliu de supraveghere, pentru funcționarii publici sau personalul din cadrul autorității publice tutelare ori din cadrul altor autorități sau instituții publice. Se mai arată că prin dispozițiile criticate sunt reglementate soluții legislative tranzitorii, care pun la dispoziția destinatarilor legii reguli de conduită aplicabile, în egală măsură, tuturor persoanelor care se regăsesc în ipoteza astfel reglementată. ... 39. Se arată, totodată, că soluțiile legislative tranzitorii prevăzute la art. V din legea criticată sunt formulate clar, fluent și inteligibil, fără pasaje obscure sau echivoce. ... 40. Președintele Senatului apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 41. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă se susține că neadoptarea, în regim de urgență, a cadrului normativ introdus prin legea dedusă controlului de constituționalitate ar fi favorizat perpetuarea actualelor disfuncționalități în activitatea întreprinderilor publice, existând riscul ca funcționarea inadecvată a acestor entități să genereze dezechilibre la nivel macroeconomic, cu influențe negative asupra deficitului bugetar. Se face trimitere la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 523 din 18 octombrie 2023, paragraful 175, și nr. 298 din 29 martie 2006. Se observă că, deși autorii sesizărilor critică faptul că Guvernul a recurs la procedura angajării răspunderii pentru promovarea măsurilor reglementate, aceștia admit că statul român se află într-o situație economică gravă, ceea ce minimizează credibilitatea argumentelor expuse, relevând, în consecință, o lipsă de obiectivitate. Sunt invocate, totodată, Decizia Curții Constituționale nr. 357 din 22 iulie 2025, paragraful 130, precum și paragrafele 163-165 ale Deciziei nr. 523 din 18 octombrie 2023, precitată. Se arată că legea criticată a fost adoptată în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern și a trecut testul controlului parlamentar, ca urmare a respingerii moțiunii de cenzură inițiate în procedura angajării răspunderii Guvernului, astfel că această procedură nu a constituit o formă de abuz, ci, dimpotrivă, prin alinierea la reperele jurisprudențiale în materie, s-a realizat conformarea cu litera și spiritul Legii fundamentale. Este invocat în acest sens paragraful 175 al Deciziei nr. 523 din 18 octombrie 2023, precitată. ... 42. Cu privire la criticile de neconstituționalitate, referitor la pretinsa încălcare a principiului securității juridice și al așteptării legitime, este invocat paragraful 189 al Deciziei nr. 523 din 18 octombrie 2023, precitată, arătându-se că legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea produce efecte asupra raționalizării cheltuielilor publice, creând premisele unor efecte pozitive asupra bugetului general consolidat. Se subliniază faptul că modificările legislative analizate răspund unor imperative obiective, precum angajamentele aferente Planului național de redresare și reziliență și alte recomandări adresate de către partenerii internaționali, prezentând, așadar, un interes public major. Cu toate acestea, se arată că, potrivit expunerii de motive, au fost îndeplinite procedurile de transparență decizională instituite prin Legea nr. 52/2003, proiectul fiind publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului în data de 14 august 2025. Conform aceleiași expuneri de motive, în temeiul dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 635/2022, a fost efectuată procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. În acest sens, proiectul de act normativ a fost comunicat Asociației Comunelor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Municipiilor din România și Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România. Astfel, legea criticată a fost adoptată cu respectarea principiului transparenței în reglementarea actelor normative. Se arată, totodată, că, deși procedura consultării publice nu este o exigență de constituționalitate a inițiativei legislative, fiind o opțiune a inițiatorului proiectului, Guvernul a depus diligențele necesare pentru ca cetățenii să poată avea cunoștință de măsurile cuprinse în proiect, nefiind încălcat principiul securității juridice, ca fundament al statului de drept. ... 43. Referitor la pretinsa încălcare, prin prevederile art. IV alin. (1) din lege, a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție se menționează faptul că articolul antereferit reprezintă o dispoziție tranzitorie, instituită cu scopul de a confirma că regimul juridic al numărului membrilor consiliului de administrație/consiliului de supraveghere și componența acestora este cel reglementat prin legislația aplicabilă la data constituirii acestor consilii. Se precizează că art. IV din legea criticată, în ansamblul său, instituie norme cu privire la procedura de selecție a membrilor consiliilor de administrație ale regiilor autonome, introduse tocmai în scopul eficientizării companiilor de stat și al reducerii cheltuielilor publice, și că acesta nu contravine art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa privind calitatea legii. ... 44. Referitor la pretinsa încălcare, prin art. V alin. (1) și (2) din lege, a dispozițiilor art. 1 alin. (5) , prin faptul că nu ar fi fost instituită o sancțiune concretă în cazul încălcării obligației pe care aceste norme o reglementează, se arată că art. V alin. (2) anterior menționat prevede că, la expirarea termenului de 30 de zile, persoana care face parte din mai mult de un consiliu de administrație sau consiliu de supraveghere care nu și-a prezentat opțiunea pentru unul dintre acestea sau demisia va pierde mandatul obținut prin depășirea numărului legal de mandate impus de lege, în ordinea cronologică a numirilor, și va fi obligată la restituirea, către societatea în care a exercitat acest mandat, a remunerației și a altor beneficii primite. Pentru aceste motive, se arată că norma tranzitorie introdusă prin articolul criticat este clară, precisă și previzibilă, nelăsând loc de interpretări. ... 45. În ceea ce privește pretinsa discriminare instituită, prin dispozițiile art. V alin. (1) și (2) din lege, între membrii consiliilor de administrație desemnați de către autoritatea publică tutelară, pe de o parte, și ceilalți membri ai consiliilor de administrație, pe de altă parte, se susține că această critică este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate se aplică, în mod egal, persoanelor aflate în ipoteza normei analizate. ... 46. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 47. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, în ceea ce privește „urgența“, ca element central al procedurii de adoptare a legilor prin angajarea răspunderii Guvernului, - având în vedere faptul că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmărește ca acesta sa fie adoptat în condiții de maximă celeritate, conținutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanță, precum și domeniu reglementat - se susține că procedura adoptării legii criticate nu contravine dispozițiilor art. 114 din Constituție. Sunt invocate în acest sens considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 298 din 29 martie 2006, nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 și nr. 1.655 din 28 decembrie 2010. Se arată, totodată, că recomandarea Consiliului Uniunii Europene, în vederea încetării situației de deficit public excesiv, este ca România să pună în aplicare, în mod riguros, măsurile necesare pentru corectarea acestuia și să creeze un spațiu bugetar pentru alocarea de sume în vederea susținerii investițiilor publice și a implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix. Se subliniază, totodată, necesitatea adoptării legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat (anuale), în contextul elaborării (în conformitate cu Orientările Comisiei Europene pentru statele membre cu privire la cerințele în materie de informare privind planurile bugetar-structurale pe termen mediu și rapoartele anuale privind progresele înregistrate nr. C/2024/3.975), a Planului bugetar-structural pe termen mediu (PBSTM), 2025-2031, care implică obligația clară a Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent, în scopul redresării și al menținerii stabilității macroeconomice. ... 48. Referitor la pretinsa încălcare, prin adoptarea legii criticate, a principiului securității juridice se susține că aceasta nu poate fi reținută, fiind invocate în acest sens considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 404 din 10 aprilie 2008, nr. 454 din 4 iulie 2018, paragraful 68, și nr. 379 din 11 iulie 2024, paragrafele 64-66. ... 49. Se menționează că modificarea legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice prin eliminarea reprezentanților autorităților publice tutelare din cadrul consiliilor de administrație ar conduce la necesitatea reluării procedurilor de ocupare a posturilor vacante și la numirea unor administratori interimari, ceea ce ar afecta consiliile de administrație ale tuturor întreprinderilor publice, ceea ce ar constitui o gravă afectare a principiului securității juridice. Se arată, de asemenea, că adoptarea legii criticate reprezintă o prioritate strategică, modernizarea și profesionalizarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice reprezentând o condiție fundamentală pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Astfel, adoptarea cu celeritate a măsurilor legislative din cuprinsul legii analizate are ca scop imediat conformarea cu angajamentul ferm al României de a continua alinierea legislației naționale la standardele internaționale ale acestei organizații, aspecte ce sporesc credibilitatea României în domeniul diplomatic și în cel economic. Totodată, se subliniază faptul că adoptarea legii criticate vizează îndeplinirea obligațiilor prevăzute în jaloane esențiale din cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), document strategic prin care România și-a asumat angajamente clare pentru reforme structurale și investiții majore; neîndeplinirea jaloanelor poate conduce la pierderea finanțărilor europene, cu impact negativ asupra procesului de redresare economică și dezvoltare durabilă a României. În acest context se arată că amânarea adoptării soluțiilor legislative prevăzute prin legea criticată, prin parcurgerea procedurii legislative obișnuite, nu ar fi permis răspunsul prompt la problemele urgente cu care se confruntă, în prezent, întreprinderile publice din România, perpetuând dezechilibrele și funcționarea ineficientă a acestora, cu consecințe economice semnificative. Se susține că prevenirea efectelor negative majore asupra economiei este strâns legată de premise precum asigurarea unei guvernanțe corporative solide și aliniate la principiile OCDE, astfel încât întreprinderile publice din România să nu mai fie supuse riscului de a genera pierderi suplimentare, cu afectarea bugetului de stat și, implicit, a deficitului bugetar. ... 50. Pentru aceste motive se susține că a fost esențială adoptarea legii criticate în regim de urgență. ... 51. Referitor la criticile de neconstituționalitate formulate cu privire la dispozițiile art. I pct. 5 și 6 din legea criticată [cu referire la art. 5 alin. (1) și (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011] se arată că acestea sunt neîntemeiate. În acest sens se susține că dispozițiile alin. (2) al art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011, astfel cum acestea sunt modificate prin legea suspusă controlului de constituționalitate, prevăd clar, fără nicio distincție, că fiecare membru al consiliului de administrație trebuie să aibă studii superioare finalizate, cel puțin cu diplomă de licență, și să dovedească faptul că are experiență în domeniul științelor inginerești, economice, sociale, juridice sau în domeniul de activitate al respectivei întreprinderi publice de cel puțin 7 ani. Prin urmare, - întrucât acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă - aceste condiții privind experiența profesională sunt incidente pentru oricare dintre membrii consiliului de administrație al regiei autonome, inclusiv pentru unicul membru pe care îl va mai putea desemna autoritatea publică tutelară, conform noilor reglementări. În aceste condiții se arată că nu pot fi reținute criticile formulate de autorii sesizărilor cu privire la lipsa de transparență în numirea membrilor consiliilor de administrație ale regiilor autonome. ... 52. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. III alin. (3) din lege se susține că acestea sunt neîntemeiate. Sunt invocate considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 176 din 26 mai 2020, referitoare la regimul bunurilor din proprietatea publică a statului, arătând-se că, deși nu există identitate de rațiune în încheierea contractelor de concesiune minieră și a celor de mandat reglementate prin textele criticate, acestea din urmă, la fel ca și cele dintâi, au anumite particularități, precum: faptul că, la fel ca și contractele de mandat încheiate în temeiul dreptului comun, contractele de mandat încheiate potrivit legii criticate ar trebui să fie revocabile; competența de a le revoca aparține autorității publice tutelare, respectiv adunării generale a acționarilor; guvernanța corporativă a întreprinderilor publice nu poate fi desprinsă de realitatea gestionării proprietății private a statului, care este implicată în afacerile întreprinderilor publice. Sunt invocate, de asemenea, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 3 martie 2021, paragraful 114, arătându-se că dispozițiile art. III din lege au fost reglementate în considerarea naturii juridice a contractului de mandat încheiat între autoritățile publice tutelare și membrii consiliilor de administrație ale întreprinderilor publice. ... 53. În ceea ce privește critica formulată cu privire la sensul sintagmei „data constituirii consiliului de administrație“ din cuprinsul art. IV alin. (1) din legea ce face obiectul prezentelor sesizări se arată că opțiunea dintre legea veche și cea nouă, în procesul de interpretare și aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, aparține autorităților publice competente să realizeze aceste două operațiuni juridice, nefiind o problemă de constituționalitate. ... 54. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. V alin. (1) și (2) din lege se arată că acestea nu creează discriminare, întrucât persoanele care cumulează funcția de membru al consiliului de administrație al unei regii autonome, fiind numite în această funcție de autoritatea publică tutelară, se află într-o situație diferită de cele care cumulează aceeași funcție potrivit dreptului comun, aspect care justifică reglementarea în privința celor două categorii a unui regim juridic diferit. Pentru aceste motive se susține că soluția legislativă criticată este opțiunea legiuitorului. Este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 270 din 23 aprilie 2015, paragraful 25. ... 55. La termenul inițial, fixat pentru data de 24 septembrie 2025, Curtea, având în vedere că obiectul celor două sesizări îl constituie dispoziții ale aceluiași act normativ, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, a dispus, din oficiu, conexarea Dosarului nr. 4.056A/2025 la Dosarul nr. 4.028A/2025, care a fost primul înregistrat, și, totodată, a amânat dezbaterile pentru data de 8 octombrie 2025, dată la care a pronunțat prezenta decizie. ... ...