Decizia CCR nr. 412/2025Punctul 102

102. Se mai arată că argumentele referitoare la termenul de 1 ianuarie 2026 reglementat de prevederile art. 1 alin. (2) din legea criticată sunt scoase din context și interpretate eronat de autorii obiecției de neconstituționalitate. Astfel, potrivit normei criticate, noile state de funcții și niveluri de salarizare se aplică începând cu data la care vor intra în vigoare noile organigrame, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2026. Așadar, prevederile criticate reglementează termenul final organizatoric intern până la care trebuie să fie realizate și aprobate noile organigrame, iar nu termenul de intrare în vigoare a legii aprobate prin procedura de angajare a răspunderii Guvernului. Din momentul intrării în vigoare a legii, conducerile autorităților administrative autonome ale ANRE, ASF și ANCOM trebuie să deruleze procedura de reorganizare și de reîncadrare a personalului, cu respectarea termenului final de 1 ianuarie 2026. Procedura de reorganizare este cea de drept comun, cu privire la care acest act normativ nu intervine. Or, lipsa aprobării acestei reglementări conform procedurii speciale de angajare a răspunderii Guvernului ar fi determinat imposibilitatea respectării acestui termen de 1 ianuarie 2026. Mai mult decât atât, bugetele aferente acestor autorități sunt parte integrantă a bugetului general consolidat. Astfel, realizarea reorganizării și reîncadrării personalului aferent acestor autorități până la data de 1 ianuarie 2026 va determina în mod subsecvent o reducere a cheltuielilor, prezumându-se astfel realizarea unei importante economii a finanțelor publice, elemente avute în vedere în realizarea bugetului de stat pentru anul 2026. Altfel spus, termenul de 1 ianuarie 2026 are în vedere și reducerea deficitului bugetar conform angajamentelor asumate de Guvern. În acest context, au fost incluse considerentele din cadrul pct. 2.1 din expunerea de motive, astfel: „Reevaluarea principalilor indicatori macroeconomici în contextul evoluțiilor economice și financiare recente; Planul bugetar-structural pe termen mediu (PBSTM) al României, Reforma fiscală care stabilește măsuri necesare unei consolidări fiscale semnificative, pentru creșterea eficienței și a echității sistemului fiscal, alinierea nivelului veniturilor fiscale din România la media statelor din Uniunea Europeană, ca pondere în Produsul Intern Brut; Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020 (2020/C 116/01), prin care se solicită României adoptarea de măsuri riguroase pentru corectarea deficitului bugetar excesiv, precum și angajamentele asumate prin planificarea bugetară pe termen mediu și lung privind reducerea graduală a deficitului bugetar de la 7,9% din PIB în anul 2024 la sub 3% în anul 2031, pe fondul unei scăderi a ponderii cheltuielilor publice în PIB de la 41,9% la 35,9%, în perioada 2025-2031; Principiul bunei gestionări a resurselor fiscale, cu maximizarea încasărilor prin utilizarea eficientă a resurselor în corelare cu aplicarea dispozițiilor ce reglementează taxa specială datorată de autoritățile autonome, care se calculează prin raportare la excedentul bugetar, dar nu mai puțin de 33% din venituri; Necesitatea funcționării eficiente a autorităților autonome care să vină în concordanță cu obligațiile asumate de România și contribuind la asigurarea aducerii la îndeplinire a obiectivelor asumate pentru care Guvernul României susține un pachet de măsuri; Necesitatea creșterii eficienței autorităților autonome cu buna gestionare a veniturilor care să susțină achitarea taxei speciale ce contribuie la sustenabilitatea financiară a României.“ ...