Decizia ÎCCJ nr. 2/2020 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 33. Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat mai multe decizii ce pot avea relevanță cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, ale căror soluții vor fi prezentate în continuare. ... 34. Decizia nr. 12 din 23 mai 2016 (Completul competent să judece recursul în interesul legii), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016, prin care s-a stabilit că: I. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, raportate la art. 2 alin. (2) , art. 3,4, 11, 12, 15, 16 și 18 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 1-4, art. 7-9, art. 13 alin. (4) și art. 13^1 din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, cu modificările și completările ulterioare, nu este deschisă calea unei acțiuni în constatare de drept comun a condițiilor deosebite de muncă în care angajații și-au desfășurat activitatea după data de 1 aprilie 2001 și nici a acțiunii în obligare a angajatorilor la încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții, atunci când aceștia din urmă nu au obținut sau, după caz, nu au reînnoit avizele pentru încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții. ... II. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, raportate la prevederile art. 2-6, art. 9, 13 și 16 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește condițiile speciale, acest tip de acțiuni nu sunt deschise, atunci când nu sunt întrunite condițiile cumulative privind înscrierea activității și a unității angajatoare în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 226/2006 și, respectiv, în anexele nr. 2 și 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare. ... ... 35. Decizia nr. 14 din 23 mai 2016 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 2 noiembrie 2016, prin care s-a stabilit că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările ulterioare, instanța de judecată de drept comun nu poate proceda ea însăși la analizarea condițiilor de muncă ale reclamanților și, dacă este cazul, la încadrarea locurilor de muncă ale acestora în condiții speciale, în situația în care angajatorul pârât nu a urmat procedura de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale prevăzută de art. 4-7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2011, cu modificările ulterioare, nu există un aviz al Comisiei pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale și unitatea nu este nominalizată în anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare. ... 36. Decizia nr. 25 din 3 iunie 2019*) (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), nepublicată până în prezent, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea privind următoarele chestiuni de drept: – interpretarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și art. 2 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă, după încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, în conformitate cu art. 30 alin. (1) lit. e) raportat la anexele nr. 2 și 3 din Legea nr. 263/2010, angajatorul poate condiționa angajatului încadrat în astfel de locuri de muncă recunoașterea prestării muncii în condiții speciale de expunerea efectivă a acestuia la factorii de risc pentru mai mult de 50% din timpul normal de lucru; *) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 25 din 3 iunie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 1 octombrie 2019. ... – interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. e) raportat la anexele nr. 2 și 3 și art. 30 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 și a prevederilor art. II din Legea nr. 325/2015 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul de a se stabili dacă, în situația în care, ca urmare a procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiții speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, s-a emis un aviz negativ de către Comisia pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiții speciale cu privire la anumite locuri de muncă, se mai poate recunoaște încadrarea în condiții speciale a acestor locuri de muncă după emiterea acestui aviz până la intrarea în vigoare a Legii nr. 325/2015. ... ... 37. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele de judecată, în majoritate, au comunicat că nu au identificat jurisprudență cu privire la problema de drept supusă dezlegării, numai unele dintre ele transmițând puncte de vedere sau simple opinii referitoare la aceasta. ... 38. Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă consideră că din interpretarea art. 57 alin. (1) , coroborat cu art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, rezultă că art. 57 alin. (3) din aceeași lege este de strictă interpretare, neputându-se adăuga la lege. ... 39. Tribunalul Ialomița opinează că dispozițiile legale și normative ce fac obiectul sesizării trebuie interpretate în sensul că sunt considerați ca desfășurând activități în locurile de muncă din zona I de expunere la radiații, urmând a beneficia de reducerea stagiului complet de cotizare, numai aceia care au desfășurat efectiv activități la locurile de muncă prevăzute de art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 și art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 și în măsura în care sunt autorizați să desfășoare activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare. ... 40. Tribunalul Ilfov (Secția civilă - sentințele nr. 3.613 din 14.12.2018, nr. 2.813 din 17.10.2018, nr. 2.940 din 31.10.2018 și nr. 1.540 din 18.05.2018, aceasta din urmă schimbată în tot prin Decizia nr. 1.164 din 26.02.2019 a Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale), Tribunalul Giurgiu și Curtea de Apel Constanța (Secția I civilă - deciziile nr. 137 din 21 martie 2018 și nr. 433 din 10.10.2017) au apreciat că persoanele care au desfășurat cel puțin 15 ani de activitate încadrată în categoria de risc radiologic IV și III sunt considerate ca desfășurând activități în locurile de muncă din zona I de expunere la radiații și beneficiază de reducerea stagiului complet de cotizare conform art. 57 din Legea nr. 263/2010. ... 41. S-a arătat, în sprijinul acestei orientări, că - din coroborarea dispozițiilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 655/1990 privind reglementarea unor drepturi ce se acordă salariaților care își desfășoară activitatea în mediu cu radiații nucleare și art. 1 alin. (1) lit. a) și art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 - categoriile a III-a și a IV-a de risc radiologic sunt încadrate cu riscul radiologic cel mai mare, beneficiind și de sporul pentru condiții periculoase cel mai mare, respectiv 20% și 30%, motiv pentru care aceste categorii de risc au fost încadrate de legiuitor în zona I de risc, respectiv ca fiind locurile de muncă situate permanent în zona controlată. Intenția legiuitorului a fost aceea de a crea, prin intermediul art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 583/2001, identificarea locurilor de muncă din zona I de expunere la radiații, respectiv cele care intră în categoria de risc radiologic III și IV. ... 42. Curtea de Apel București (Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale - Decizia nr. 1.164 din 26.02.2019) și Curtea de Apel Brașov (Secția civilă) au considerat că, raportat la dispozițiile art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 583/2001, activitatea desfășurată în categoriile nucleare III și IV de risc radiologic nu se încadrează, „de plano“, în categoria locurilor de muncă din zona I de expunere la radiații, pentru aceasta fiind necesară autorizația emisă în acest sens de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, potrivit dispozițiilor Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... ...